Prioritățile de guvernare a noului Ministru al Sănătății

Ioana Mihăilă a preluat în această seară mandatul de Ministru al Sănătății, ocazie cu care a susținut prima conferință de presă. Iată obiectivele noului minister:

„Mandatul meu se va concentra pe următoarele trei priorități: în primul rând, atragerea și utilizarea de fonduri europene pentru reforme și investiții în sănătate. În cadrul PNRR am propus investiții de 2,6 miliarde de euro în spitale. În al doilea rând, creșterea accesului la servicii medicale de bază, am prevăzut investiții de 330 de milioane de euro în asistența prespitacilească. În al treilea rând, reforma managementului spitalelor și al serviciilor de sănătate.”

Avem nevoie de oameni pregătiți în funcții de conducere. Competența în funcții de conducere este o necesitate, nu un moft. Pentru asta vom continua concursurile la casele județene de asigurări de sănătate și Adrian Gheorghe, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, va avea sprijinul ca acest proces să fie unul de succes. La fel, vom organiza concursuri corecte pentru celelalte funcții de management în sistemul sanitar. Multe proiecte au început deja în mandatul lui Vlad Voiculescu, le voi continua fără ezitare.”

Declarația integrală:

„Ministerul Sănătăţii are nevoie de continuitate în acest moment. Nu cer linişte, perioade de graţie sau păsuire, dar mi-aş dori ca această criză majoră de sănătate publică să ne găsească lucrând împreună: medici, politicieni, jurnalişti, asistenţi medicali, fiecare om responsabil din ţară care îşi doreşte sănătate pentru el şi familie, indiferent de diferenţele de opinie sau de alte diferenţe.

Ştiu că doar în acest fel putem ieşi cu bine din această criză şi de aceea este important ca medicii şi personalul medical, spitalele şi campania de vaccinare să nu mai fie un cal de bătaie politică. Românii au ştiu întotdeauna să lucreze împreună la greu. Acum trecem prin greu. Haideţi să fim împreună. Am făcut parte din echipa de secretari de stat ai lui Vlad Voiculescu şi cunosc toate proiectele începute de el, proiecte pe care sper că am timpul să le duc la capăt.

Mă vor ajuta în acest proces experienţa de medic, experienţa de manager şi aceste luni pe care le-am petrecut în serviciul public, ca secretar de stat responsabil cu investiţiile din fonduri externe şi cu componenta de reformă în sănătate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Suntem încă în plină criză sanitară. Presiunea pe colegii medici, pe asistente, pe brancardieri, pe şoferi de ambulanţă este de un an de zile enormă. Sunt aici cu o echipă competentă şi cu energia necesară de a le oferi sprijinul.

Deşi numărul de cazuri noi este în scădere, încă sunt foarte mulţi oameni în spitale, încă numărul celor care au nevoie de ATI este foarte mare. Trebuie să luăm decizii bazate pe date şi datele ne arată fără dubiu că avem un număr mare de cazuri severe la vârstnici şi la pacienţii care au şi alte boli.

Până la 71% din decese au survenit la persoane, care aveau peste 60 de ani. Tot datele care provin din ţările care au reuşit să vaccineze un mare procent al populaţiei ne arată că protecţia în faţa formelor simptomatice şi grave de boală oferite de vaccinuri depăşeşte 90%. Ne aflăm într-un moment de inflexiune al campaniei de vaccinare. Suntem aici să găsim soluţii, împreună cu premierul şi colegii din guvern care se ocupă de campania de vaccinare şi sunt sigură că le vom găsi.

Prioritatea pentru următoarele săptămâni trebuie să fie pentru noi accelerarea campaniei de vaccinare. E nevoie ca pe lângă creşterea ritmului de vaccinare la nivelul centrelor existente, pe lângă deschiderea de centre noi, este nevoie să ne străduim să ajungem cu vaccinurile în acele locuri şi la acei oameni la care nu am reuşit să ajungem până acum.

Medicii de familie sunt cei care au dovedit la campaniile anterioare că o strategie care să aducă vaccinurile cât mai aproape de comunitate este câştigătoare. Vom transmite guvernului pentru următoarea şedinţă o OUG prin care să facilităm vaccinarea la nivelul cabinetului medicului de familie. Toate resursele posibile trebuie folosite în următoarele luni pentru a ajunge la imunizarea cetăţenilor, pentru că doar aşa va scădea numărul de oameni care au nevoie de îngrijire medicală.

Problemele sistemului de sănătate, aceleaşi de 30 de ani, au fost accentuate în contextul presiunii pandemiei. Infrastructura medicală s-a dovedit de multe ori insuficientă şi neadaptată nevoilor actuale, iar de multe ori aceste deficienţe s-au tradus în tragedii, precum cea de la Balş sau de la Piatra Neamţ. Lipsa de personal medical şi distribuţia neuniformă a medicilor şi a asistenţilor la nivelul ţării a arătat multe zone, în special din mediul rural, fără acoperire cu servicii medicale de bază.

Managementul defectuos și lipsa de coordonare dintre diferite niveluri de asistență medicală au dus la situații precum transferul pacienților de la Foișor. Dar avem o șansă istorică de a remedia măcar o parte din aceste probleme în perioada următoare. Pentru a profita de această șansă mandatul meu se va concentra pe lângă gestionarea pandemiei pe următoarele trei priorităţi.

În primul rând, atragerea şi utilizarea de fonduri europene pentru reforme și investiții în sănătate. În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență am propus investiții de 2,6 miliarde de euro în infrastructura spitalicească. Aceste investiții implementate corect pot să facă pentru oameni diferența între viață și moarte, între a primi un tratament adecvat în țară sau o fi nevoiți să meargă în străinătate, diferența între demnitate și disperare.

În al doilea rând, creșterea accesului la servicii medicale de bază. În acest scop am prevăzut investiții de 330 de milioane de euro în asistența prespitalicească, cabinete ale medicilor de familie, ambulatorii, centre comunitare integrate și caravane medicale.

În al treilea rând, reforma managementului spitalelor și al serviciilor de sănătate. Avem nevoie de oameni bine pregătiți în funcții de conducere. Competența în funcții de conducere este o necesitate nu un moft. Pentru asta vom continua concursurile la casele județene de asigurări de sănătate și Adrian Gheorghe, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, va avea tot sprijinul meu pentru ca acest proces să fie unul de succes. La fel vom organiza concursuri corecte pentru celelalte funcții de management în sistemul sanitar.

Proiectele Ministerului Sănătății din următoarea perioadă se vor subscrie în principal acestor trei priorități. Multe proiecte au început deja în mandatul lui Vlad Voiculescu, le voi continua fără ezitare. USR PLUS a primit votul cetățenilor pentru că a prezentat un plan de guvernare care include reforme și transparență. Aceste lucruri sunt și parte a programului de guvernare și voi face totul pentru ca mandatul meu să fie ghidat de aceste valori. Cu acest scop voi accelera prezentarea din oficiu a tuturor datelor publice relevante și voi încuraja toate elementele de reformă. E o datorie față de cetățeni și un lucru necesar pentru încrederea în sistemul sanitar, în guvernare în general. Suntem încă într-o criză sanitară, dar am convingerea că împreună o putem depăși. Am convingerea că prin eforturi comune la finalul acestei crize sistemul de sănătate va fi mai puternic. Aștept întrebările.”

-: Vă mulţumim, doamna ministru. Aveţi întreg sprijinul Ministerului Sănătății, a echipei Ministerului Sănătății. Aşa cum am spus avem câte două întrebări de fiercare jurnalist. Vă mulțumesc pentru cooperare.

Liliana Curea, PRO TV: Bună seara. Concret, ne puteţi spune care sunt primii paşi pe care îi veţi face pentru a ajuta situaţia din spitale?

Ioana Mihăilă: Problema principală pe care o avem acum în spitale este disponibilitatea redusă a paturilor de ATI. În contextul în care în ultima săptămână numărul de cazuri a scăzut cu 10% ne aşteptăm ca şi solicitarea pe paturile ATI să nu mai continue să crească în perioada următoare. Asta depinde şi de noi cum gestionăm spitalele, dar depinde şi de populaţie şi de oameni cum gestionează măsurile de prevenţie.

Reporter: Diana Şandru, Realitatea Plus. Vroiam să vă întreb care este planul dumneavoastră de a ajunge la cele 1.600 de paturi ATI?

Ioana Mihăilă: În momentul ăsta, numărul de paturi, 20 aprilie, de fapt, numărul de patru ATI în secțiile COVID era de 1.634. Acestea sunt paturile ATI dedicate COVID. În plus, mai există până la 4.000 paturi avizate în structurile spitalului care sunt dedicate cazurilor de terapie intensivă de alte patologii. Cred că prin modificarea ordinului care direcționa circuitele intraspitalicești și pacienții cu coronavirus s-a permis o flexibilizare a secțiilor din spitalele, anterior erau spitale COVID şi non-COVID, iar acum sunt spitale mixte. Așa că cred că împreună cu managerii de spitale vom reuși să ne flexibilizăm și noi acțiunile așa încât să ne adaptăm, atât pentru pacienții COVID, cât și pentru pacienții cu alte patologii.

Reporter: /…/. Veţi avea o altfel de comunicare faţă de fostul ministru în relaţia cu premierul şi cum veţi comunica cu populaţia? Știm că fostului ministru i s-a reproşat faptul că a avut o comunicare defectuoasă, atât în relaţia cu premierul, cât şi cu populaţia.

Ioana Mihăilă: Două întrebări, deci. Așa, bun. Am venit aici să fac treabă. Am venit aici să fac treabă și am lucrat bine și cu domnul Vlad Voiculescu și mă aștept să lucrezi bine și cu domnul Florin Cîțu. Așa că mă aștept să comunicăm bine, atâta vreme cât amândoi ne orientăm spre aceleași obiective, obiectivele de reformă. În ceea ce privește… a doua întrebare. În ceea ce privește comunicarea publică, cred că atât noi, cei care suntem la Ministerul Sănătății, cât și presa trebuie să comunice responsabil și eficient, pentru că altfel mesajele transmise riscă să fie interpretate greșit.

Reporter: Mulţumim.

Reporter: Bună seara! Alina Neagu, HotNews. Aş vrea să vă întreb, având în vedere că în mandatul fostului ministru Vlad Voiculescu criza COVID a fost gestionată mai mult de un secretar de stat, care acum /…/ Andreea Moldovan, aş vrea să vă întreb /…/ va fi gestionată mai degrabă de ministru, aşa cum s-a întâmplat anul trecut sau de un secretar de stat care va veni în locul doamnei Moldovan /…/?/rpatulea/ilapadat

Ioana Mihăilă: În primul rând echipa este în curs de formare. Și probabil că în următoarele zile va fi în curs de consolidare. O mare parte din medicii care au ajutat-o pe doamna doctor Moldovan vor rămâne alături de noi şi mă aştept ca cu ajutorul lor şi cu suportul lor să nu existe mari fracturi în cele două metode de a gestiona criza COVID.

Reporter: Simona Boantă, TVR. Spuneaţi că veţi continua proiectele începute de Vlad Voiculescu. Va fi Vlad Voiculescu consilierul dumneavoastră? Veţi apel pentru sfaturi la el? Şi a doua întrebare, legată de sporurile angajaţilor din sănătate, ce propuneri aveţi legat de asta în contextul regândirii legii salarizării şi a sistemului de sporuri?

Ioana Mihăilă: Aşa cum spuneam, echipa se formează în acest moment, dar nu pot să spun că voi şterge cu buretele aspiraţiile comune pe care le-am avut împreună cu Vlad Voiculescu. Dar perioada care urmează este cu Ioana Mihăilă la Ministerul Sănătăţii, iar mandatul este al meu. În ceea ce priveşte sporurile salariale încă nu pot să vin cu un răspuns. Voi reveni săptămâna viitoare, atunci când fac o analiză corectă a situaţiei.

Reporter: Bună seara! Aţi spus puţin mai în declaraţia dumneavoastră următorul lucru: campania de vaccinare şi spitalele să nu mai fie cal de bătaie pentru politicieni. Vă referiţi inclusiv la colegii dumneavoastră, care au atacat în repetate rânduri campania de vaccinare? Şi dacă da, cât rău consideraţi că au făcut aceste declaraţii campaniei de vaccinare în condiţiile în care acum vedem o stagnare?

Ioana Mihăilă: Nu a fost atacată vaccinarea de către colegii de la Ministerul Sănătăţii. Dar colegii noştri au militat permanent pentru transparentizarea activităţilor de vaccinare, lucru pentru care şi noi, şi echipa care va veni va constitui o prioritate. În ceea ce priveşte reducerea cererii pentru vaccinare cred că trebuie continuată comunicarea şi de către noi, şi de către presă, dar şi de către alţi actori relevanţi în domeniu, cred că trebuie implicaţi şi medicii de familie, pentru că sunt cei mai aproape de pacienţi ca să începem să creştem dorinţa de vaccinare a populaţiei.