Din cuprinsul articolului
Tensiunea oscilantă poate fi mai periculoasă decât hipertensiunea constantă sau, cel puțin, la fel de periculoasă, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la ”Intermountain Medical Center Heart Institute” din Salt Lake City.
Acest studiu a fost efectuat pe un număr de 11.000 de pacienți, iar rezultatele au fost publicate în jurnalul de specialitate American Heart Association, conform site-ului sciencedaily.com.
Studiul a relevat că pacienții cu această oscilație de tensiune arterială înregistraseră un număr considerabil mai mare la medicul specialist și un risc sporit de deces prematur, în comparație cu pacienții care nu aveau tensiune oscilantă.
Oscilaţiile mari îşi pun amprenta negativ asupra inimii, iar în cazul celor cu vulnerabilităţi cardiace creşte riscul de deces. Nu atât oscilaţiile hipotensive reprezintă un semnal de alarmă, cât salturile hipertensive, adică mai mari de 120/80 mmHg. Semnificaţie au numai fluctuaţiile mai mari de 5 mmHg între măsurători. Acestea afectează, în timp, pereţii arterelor, care devin mai groşi şi mai puţin elastici. Din această cauză, presiunea sângelui creşte în artere şi se instalează hipertensiunea arterială.
„În general, în cazul unui hipertensiv, valorile tensionale sunt ridicate, dar constante şi deci pot fi controlate. În cazul celor cu hipertensiune oscilantă însă, aceste valori oscilează nepermis de mult, dar rămân ridicate şi există dificultăţi în stabilirea medicaţiei”, a explicat, pentru adevarul.ro, prof. dr. Mircea Cinteză, medic cardiolog la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti.
Oscilaţiile tensiunii arteriale sunt foarte periculoase în mod deosebit pentru persoanele hipertensive. Creşterea tensiunii deja mare are ca urmare afectarea vaselor de sânge de la nivelul creierului, cu riscul de a suferi un accident vascular cerebral. O altă consecinţă poate fi declinul intelectual şi o probabilitate mai mare de a dezvolta demenţe precum boala Alzheimer. Un alt risc pentru aceste persoane îl reprezintă disfuncţiile motorii.
Există însă şi situaţii când termenul de hipertensiunea oscilantă este folosit eronat. De exemplu, în situaţii de efort fizic mărit, în momentele încărcate emoţional ori într-o situaţie conflictuală, tensiunea sistolică (valoarea mai mare) poate ajunge şi la 180 mmHG. Sănătatea persoanei în cauză însă nu este pusă în pericol, deoarece, la finalul momentului perturbator, tensiunea se normalizează.
„La omul sănătos, variaţiile tensiunii sunt normale în condiţiile unui efort suplimentar. Însă aici avem de-a face cu o tensiune oscilantă adaptativă, nicidecum cu o hipertensiune oscilantă”, precizează medicul de familie Călin Ciubotaru, potrivit adevarul.ro.
Diagnosticul de hipertensiune oscilantă se stabileşte cu dificultate. Atunci când există suspiciuni în acest sens, medicul trebuie să facă mai multe măsurători (câteva zile la rând), pentru a stabili valoarea tensională constantă.
„După depistarea valorilor constante, medicul va prescrie un tratament, ţinând cont şi de vârstă şi de bolile asociate”, a declarat pentru adevvarul.ro prof. dr. Eduard Apetrei, medic primar cardiolog.
Cancerele denumite în mod colectiv cancere ale capului și gâtului se dezvoltă de regulă în…
În conformitate cu US National Library of Medicine, Medline Plus, demența este o afecțiune care…
Gala Performerilor în Sănătate este unul dintre evenimentele de amploare pe care revista Capital le…
Înconjurată de mister și teamă, vrăjitoria sau magia neagră a fascinat și a îngrozit culturi…
De data aceasta, meteorologii ANM au avut dreptate și, efectiv, de miercuri seara condițiile meteorologice…
Astrologii nu au vești bune pentru noi, cel puțin în ceea ce privește următoarele zece…