Primul simptom al cancerului de colon. Oricine poate face acest test acasă

Test pentru cancer colon, ușor de făcut acasă. Cancerul intestinului gros este o tumoră solidă care se formează prin înmulţirea necontrolată a unor celule, fapt ce duce la apariția unor polipi fie în colon, fie în rect.

Intestinul gros (1,5 m) este format din cecum, colon (1,3 m) și rect. De aceea, cancerul intestinului gros se mai numește și cancer colorectal.

Depistat la timp, acest tip de cancer poate fi tratat. Una dintre cele mai simple metode de depistare este testul pentru depistarea hemoragiilor oculte care are ca scop identificarea sângerărilor ascunse în scaun. Acest test poate fi făcut ușor, acasă. În cazul în care aceste sângerări există, este impetuos necesar să mergeți de îndată la medic.

Testul de depistare a hemoragiilor oculte reprezinta in prezent prima investigatie de screening pentru cancerul colorectal intrucat polipii si tumorile colonice pot determina pierderea de cantitati mici de sange in scaun. Rata de sângerare în cazul polipilor crește odată cu marimea polipilor, iar în cazul cancerului colorectal cu stadiul acestuia.

Testul nu pune un diagnostic, ci depistează pacienții la risc

Testul de hemoragii oculte nu stabilește diagnosticul, ci facilitează selecția pacienților cu risc pentru investigatii ulterioare specifice cum ar fi colonoscopia. Studiile au arătat că folosirea acestui test a redus semnificativ mortalitatea prin cancer colorectal.

Cum se realizeaza testul

Pacientul își cumpără un kit de recoltare din farmacie sau din clinicile specializate în probleme digestive. Recoltarea se realizează din scaun, la domiciliu fără a necesita schimbări de dietă sau oprirea vreunui tratament. Ulterior, recipientul trebuie dus, în termen de 5 zile la clinică sau la un laborator unde se realizează citirea testului.

Unele teste de depistare a hemoragiilor oculte sunt cantitative și permit clasificarea riscului în: absent, risc de polipi mici, risc de polipi avansați și risc de cancer colorectal.

Sângele în scaun, primul semn al cancerului de colon

• Sângerările în scaun. Totuşi, sângele prezent în scaun poate fi semn și de alte afecțiuni (hemoroizi, fisuri anale, colită ulcerativă, ulcer duodenal), de aceea este important să discutați cu medicul dumneavoastră;
• Modificarea tranzitului intestinal (constipație sau diaree);
• Modificarea aspectului și consistenței scaunului;
• Senzația că intestinul nu a fost golit complet după eliminarea scaunului;
• Senzația de balonare;
• Scăderea inexplicabilă în greutate;
• Starea de oboseală și slăbiciune neexplicată;
• Durerile la nivel rectal sau anal;
• O masă palpabilă la nivel abdominal;
• Durere, crampe sau umflarea abdomenului;
• Anemie prin deficit de fier (număr redus de celule roșii din sânge).

Cauzele exacte ale cancerului intestinului gros nu sunt cunoscute, dar principalii factori de risc sunt:

• Antecedente în familie: riscul crește dacă o rudă de gradul I a fost diagnosticată cu această boală până la vârsta de 45 de ani.
• Vârsta: mai mult de 90% dintre cazuri apar la pacienţi cu vârsta de peste 50 ani.
• Sexul: cancerul de colon apare mai ales la femei, iar cancerul rectal mai frecvent la bărbaţi.
• Fumatul creşte de 2.5 ori riscul de apariție a adenoamelor.
• Alcoolul consumat în cantități crescute, în fiecare zi ( în special berea), dublează riscul de apariție a acestei boli.
• Dieta: dietele vegetale cu conţinut bogat în fibre şi sărac în grăsimi pot reduce riscul de cancer al intestinului gros. Consumul crescut de grăsimi si glucide rafinate se asociază însă cu un risc crescut.
• Bolile inflamatorii intestinale: Colita ulcerativă și boala Crohn cresc riscul de cancer de 4 până la 20 de ori.

Tratamentul

”Cancerul colonului este de multe ori asimptomatic până în stadii avansate. Cu cât este diagnosticat mai precoce, cu atât șansele de vindecare cresc. De aceea, este foarte important ca oamenii să vină la medic, să nu se teamă. Cu cât mai repede, cu atât mai bine!”  spune medicul oncolog dr. Adina Croitoru.

Intervenția chirurgicală este cea mai frecventă metodă de tratament, dar în funcție de stadiul bolii, poate fi nevoie de chimioterapie sau radioterapie.