Din cuprinsul articolului
Senzația de greață și vărsăturile se numără printre primele semne de sarcină toxică, numită și disgravidie sau hyperemesis gravidarum. Astfel de simptome – care pot fi însoțite de multe altele – sunt normale în aproape orice sarcină, dar când devin severe, persistă pe întreaga durată a zilei și „te țin în corzi” până la momentul nașterii, e clar că ai de-a face cu o sarcină toxică și e foarte posibil să ai nevoie de asistență medicală, plus câteva modificări importante în regimul alimentar.
Care sunt femeile la risc să aibă o sarcină toxică, ce alte manifestări apar într-o astfel de situație, cum este afectat fătul de aceste stări neplăcute ale gravidei, dar și ce este de făcut ne explică în continuare dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie cu supraspecializare în infertilitate.
Cauze și factori de risc ce pot declanșa sarcina toxică
Una dintre principalele cauze suspectate în apariția simptomelor specifice sarcinii toxice este creșterea nivelului de hormoni, în special gonadotropina corionică umană (HCG), estrogenul și progesteronul.
Însă nu este o certitudine și există și alți potențiali factori declanșatori, cum ar fi:
- Istoricul familial de sarcină toxică
- Sarcina multiplă, cu gemeni sau tripleți
- Prima sarcină
- Creșterea nivelului de tiroxină liberă T4
- RH-ul negativ al mamei și vârsta peste 35 de ani
- Obezitatea
- Istoricul medical de migrene și rău de mișcare
- Boala trofoblastică gestațională (sarcina molară)
- Trisomia 21 (făt cu sindrom Down)
- Preeclampsia (valorile tensiunii arteriale peste 140/90 mmHg)
- Consumul crescut de grăsimi animale și alimente picante
- Boala ficatului gras nonalcoolic
- Diverse afecțiuni gastrointestinale, neurologice sau metabolice (ex: hepatită, pancreatită, gastrită, litiază biliară, migrene, tumori ale sistemului nervos central, hipertiroidism, cetoacidoza diabetică etc.)
Ce semne dă o sarcină toxică
Episoadele dese de greață și vărsături sunt primele semne de sarcină toxică. Spre deosebire de grețurile matinale, care apar la peste 90% dintre gravide, manifestările neplăcute din disgravidie sunt intense și se mențin pe parcursul întregii zile (unele gravide confruntându-se cu peste 10 astfel de episoade), fiind însoțite de o pleiadă de simptome asociate, precum:
- Stare accentuată de rău
- Oboseală
- Dureri abdominale
- Amețeală
- Senzație de leșin sau confuzie
- Urină de culoare închisă
- Piele foarte uscată, îngălbenită
- Dureri de cap
- Scădere în greutate
- Slăbiciune musculară
- Salivație crescută
- Ritm cardiac accelerat
- Tensiune arterială scăzută
- Eroziunea smalțului dentar
- Reflux gastroesofagian
- Stări de anxietate și depresie
Semnele disgravidiei survin de regulă între săptămâna 4 și 6 de sarcină, dar sunt resimțite la intensitate maximă între săptămânile 9-13 și unele femei se pot confrunta cu aceste stări până la momentul nașterii.
În cazul gravidei, complicațiile sarcinii toxice, atunci când nu este tratată corespunzător, pot consta în carențe vitaminice, dezechilibre electrolitice (lipsă de sodiu și potasiu), boli de ficat sau rinichi, leziuni ale esofagului, dezvoltarea cheagurilor de sânge, preeclampsie și eclampsie.
Cât privește sănătatea fătului, aceasta poate fi la rândul ei pusă în pericol de manifestările și complicațiile sarcinii toxice la gravidă. Cele mai mari amenințări sunt reprezentate de greutatea mică la naștere a bebelușului, ca urmare a malnutriției gravidei, și nașterea prematură, înainte de termen.
Important de subliniat este însă faptul că sarcina toxică, atunci când este diagnosticată la timp, tratată corect și monitorizată îndeaproape de medicul curant, poate evolua normal, fără a pune probleme gravidei și fătului.
Cum pot fi ameliorate stările neplăcute din sarcina toxică
Înainte de a oferi soluții și recomandări pentru ameliorarea simptomelor de sarcină toxică, medicul trebuie să se asigure că acesta este diagnosticul corect, motiv pentru care va indica efectuarea unor analize de sânge și de urină specifice, precum și a unei ecografii cu ultrasunete, pentru a exclude o eventuală sarcină molară sau alte patologii care se pot manifesta similar disgravidiei (ex: apendicita, pancreatita, enteroviroza sau gastroenterita virală, pielonefrita, torsiunea ovariană, obstrucția sau ocluzia intestinală, degenerarea fibromului uterin etc.).
Odată stabilit diagnosticul de sarcină toxică, în funcție de simptomele pacientei va fi stabilit și protocolul terapeutic. Acesta poate consta, în formele mai ușoare, în modificări ale regimului alimentar și diverse remedii și/sau medicamente antiemetice care pot ameliora simptomele neplăcute, dar care se vor lua numai la recomandarea medicului, deoarece pot avea și reacții adverse!
Regimul alimentar într-o astfel de situație trebuie să fie compus din porții mici (dar dese, la fiecare 2 ore) de alimente (pâinea prăjită, cartofii, orezul, biscuiții sărați pot fi de ajutor în caz de greață și vărsături – de evitat alimentele picante sau cu multe grăsimi), multă apă, ceai de ghimbir sau limonadă (a se consuma tot în porții mici și dese, de preferat cu paiul), fructe și legume proaspete.
Alte soluții pentru prevenirea sau ameliorarea semnelor de sarcină toxică sunt repaosul la pat, evitarea mirosurilor puternice, a stresului, administrarea anumitor vitamine (B1, B6, B9 – dar numai la recomandarea medicului) și presopunctura.
Pe de altă parte, formele severe de disgravidie pot necesita internare în spital pentru restabilirea hidratării prin fluide administrate venos și hrănirea prin intermediul nutriției parenterale.
