Primăvara vine cu depresii și tendințe sinucigașe

Statistic vorbind, în acest sezon se înregistrează mai multe sinucideri ca în orice altă perioadă a anului. Cum se explică fenomenul, de ce ne bântuie anxietatea, ne explică psihologul Eveline Osnaga

Dana Lascu

Pentru unii, primăvara înseamnă renaștere, motiv de bucurie, de făcut planuri și de trăit fiecare experiență din plin. Pentru alții, însă, trecerea de la lumina slabă din iarnă, la cea puternică de primăvară accentuează instabilitatea emoțională, aducând gânduri negre. Cum se explică aceste discrepanțe, ne dezvăluie un specialist.

– Doctorul zilei: Cum ne afectează psihicul venirea primăverii?

– Psiholog Eveline Osnaga: Un lucru este sigur, primăvara înseamnă mai multă lumină și o oră în minus de somn, ceea ce înseamnă o activitate cerebrală mai intensă. În altă ordine de idei, lumina Soarelui crește nivelul de endorfine și serotonină din corp ceea ce ajută la adaptarea noastră într-un timp mai scurt la noii factori aduși de schimbarea anotimpului. Endorfinele au rolul de a reduce intensitatea durerii și anxietatea, intervine în procesul învățării sau în adaptarea la lumină sau întuneric. Iar rolul serotoinei, numit și hormonul fericirii, este de a produce somnul. Atunci când este în cantități mici, aduce după sine depresia și o stare emoțională precară.

De la ce pornesc gândurile negre

– Primăvara îi poate afecta negativ pe cei cu tendințe sinucigașe?

– Persoanele cu tendințe sinucigașe sunt instabile emoțional și cu mari dificultăți de adaptare la schimbare. Ori venirea primăverii aduce după sine diverse schimbări: de temperatură, trecerea de la frig la cald, schimbarea orei, ne odihnim cu o oră mai puțin, creșterea interacțiunii sociale, devenim mai implicații în relațiile cu cei din jur, și, nu în ultimul rând, procesele biologice de care vorbeam mai devreme. Tot acest tablou oferă celor care sunt predispuși, puterea de a-și pune în aplicare planurile generate de gândurile negative.

– Ce îi împinge pe oameni să-și pună capăt zilelor?

-Din păcate cauzele pentru care mulți oameni aleg să își curme viața sunt multe și se întind pe diverse planuri, cum ar fii din dragoste – după ce partenerul nu îi mai dorește, atunci când au probleme financiare – fie nu mai pot duce o viață decentă sau sunt îngropați în datorii, din pricina singurătății – atunci când nu se simt acceptați de familie sau de prieteni sau colegi și, nu în ultimul rând, din cauza lipsei stimei de sine – atunci când li se pare că nu sunt utili sau că ei nu contează.

Pro și contra medicamente

-Medicamentele antidepresive, pot ele favoriza suicidul?

-Medicamentele antidepresive pot favoriza suicidul atunci când nu sunt recomandate de medicul psihiatru în urma unor investigații amănunțite și atunci când nu sunt administrate conform unei scheme de tratament. Aceste medicamente pot fi resimțite ca o senzație de „amorțeală emoțională“, sau sub forma unor disfuncții sexuale și chiar și a gândurilor de suicid, și, în anumite situații, chiar printr-o creștere a energiei persoanei depresive, oferindu-i acesteia impulul necesar ca să-şi pună în aplicare planurile. Cu alte cuvinte, administratrea acestui tratement nu se va face „după ureche” și prin recomandarea cunoștințelor, ci doar a medicului. Nu se vor combina cu alte medicamente ci se vor administra conform specificațiilor doctorului. Este important de știut că un tratament medicamentos bine prescris și cu câteva ședinte în cabinetul de terapie îi pot ajuta pe cei care sunt în această situație delicată să o rezolve foarte repede.

Cum îți dai seama că omul de lângă tine are probleme

-Doctorul zilei: Care sunt semnele care-ți arată că omul de lângă tine are astfel de tendințe? La ce trebuie să fii atent când ai o persoană depresivă în anturaj?

– Psiholog Eveline Osnaga: Cele mai multe persoane care se gândesc la sinucidere manifestă o serie de semnale privind intențiile lor și este bine să fim atenți pentru a putea interveni în timp util. Semnalele de luat în calcul includ: scenariile legate de sinucidere sau autovătămare, vorbesc sau scriu despre moarte și manifestă interes pentru lucruri care ar putea fi utilizate într-o tentativă de sinucidere, fie că vorbim despre medicamente, droguri, arme sau alte obiecte, cu care ar putea să își ducă planul la bun sfârșit. Un alt indiciu este lipsa speranței. Studiile au arătat că atunci când ne pierdem speranța starea aceasta devine un factor predictiv puternic al sinuciderii. Sunt și alte semne care ar trebui să ne alarmeze: modificarea bruscă a dispoziției sau schimbările bruște de personalitate, dar și pierderea interesului față de activitățile zilnice, neglijarea aspectului personal și schimbări în rutina alimentară sau somn.

Cum ajuți un om care stă pe marginea prăpastiei

– Doctorul zilei: Cum ajuți un om care are gânduri negre?

– Psiholog Eveline Osnaga: Este important să nu ne asumăm rolul de salvator. Odată indentificată problema la o persoana apropiată, trebuie să ne adresă medicului psihiatru și psihologului! În cazul în care medicul psihiatru prescrie tratament medicamentos, familia trebuie să se asigure că persoana cu tendințe sinucigașe urmează întocmai tratamentul. Trebuie să urmărim îndeaproape evoluția tratamentului, pentru a observa efectele secundare și, nu în ultimul rând, să menținem legătura cu medicul pe parcursul tramentului. În anumite cazuri este nevoie de mai mult timp pentru a găsi medicamentele sau terapia potrivită pentru o anumită persoană, însă monitorizarea pacientului de către specialiști ușurează mult acest procedeu.

– Doar atât putem face noi, cei care nu suntem medici sau psihologi?

– Nu, puteți face mult mai mult. Spre exemplu, este foarte util să încurajăm schimbările pozitive ale stilului de viață, cum ar fi o dietă sănătoasă, somnul suficient. În plus, plimbă- rile în aer liber, pentru cel puțin 30 de minute zilnic, sunt extrem de importante pentru eliberarea endorfinelor, ameliorarea stresului și pentru instalarea unei stări generale de bine. Acest episod poate fi depășit repede dacă nu pierdem timpul cu leacuri băbești, folosirea unei medicamentații recomandate de apropiați sau a celor cunoscute prin intermediul reclamelor. Nu în ultimul rând, trebuie să oferim sprijin emoțional celor aflați în această situație.

Ce face psihologul și ce face psihiatrul

– Doctorul zilei: La cine mergi când ai astfel de gânduri? Care sunt rolurile jucate de psiholog și ce face psihiatrul?

– Psiholog Eveline Osnaga: Este bine să consultăm ambii specialiști, pentru că, în realitate, ei se completează. Sunt puțini cei care cunosc diferența dintre un psiholog și un psihiatru și mă gândesc că, poate, de aici vine și ideea preconcepută că „la psiholog ajung cei nebuni”. Psihiatria este o ramură a medicinei care se ocupă cu prevenirea, diagnosticarea, tratamentul și reabilitarea persoanelor cu boli mintale. Deci psihiatrii sunt singurii în măsură să recomande tratamente medicamentoase. Psihologia este știință care studiază comportamentul uman, inclusiv funcțiile și procesele mentale ca inteligența, memoria, percepția, precum și experiențele interioare și subiective cum sunt sentimentele, speranțele și motivarea, procese fie conștiente, fie inconștiente.

-Practic, cum se combină cele două științe?

-Pentru ca o intervenție terapeutică să fie un succes este necesar ca psihologul să-l ajute pe client să conștientizeze ce se întâmplă în mintea lui la nivel conștient, cât și la nivel inconștient. Cu alte cuvinte, medicamentele își fac treaba într-un timp scurt, însă este un proces artificial și de scurtă durată în timp ce psihoterapia ajută la rezolvarea problemei pe termen lung și la găsirea echilibrului de care avem atâta nevoie fără a depinde mereu de medicamente.