Prima țară care ar putea părăsi Uniunea Europeană pentru o alianță cu Rusia

Într-o mișcare surprinzătoare pe scena geopolitică, Serbia ar putea fi prima țară care renunță la aderarea la Uniunea Europeană pentru a se alătura BRICS, alianța economică formată din state precum Rusia, China, India, Brazilia și Africa de Sud.

Această declarație a fost făcută de vicepremierul sârb Aleksandar Vulin, care a sugerat că Serbia consideră BRICS o alternativă viabilă la integrarea în UE.

Serbia ia în considerare ieșirea din UE

Conform unui interviu acordat publicației ruse National Defence și preluat de agenția TASS, Aleksandar Vulin a afirmat că Serbia nu are un viitor clar în UE, deoarece Uniunea nu a făcut progrese semnificative în acceptarea țării ca membru cu drepturi depline. Deși Serbia este candidat oficial la UE din 2012, procesul de aderare a stagnat, iar Vulin a subliniat că BRICS oferă o alternativă mai flexibilă și avantajoasă pentru Serbia.

„Sunt convins că Serbia nu are loc în Uniunea Europeană, cel puțin în măsura în care UE nu a făcut eforturi semnificative pentru a ne accepta ca membru cu drepturi depline”, a declarat Vulin.

De ce BRICS ar putea fi mai atrăgător pentru Serbia

Alianța BRICS, din care fac parte economii emergente și puteri regionale precum Rusia și China, este percepută de Serbia ca o oportunitate de a forma alianțe fără constrângerile politice impuse de Uniunea Europeană. Vulin a subliniat că, spre deosebire de UE, BRICS nu este o uniune politică, iar apartenența la aceasta nu ar cere Serbiei să facă compromisuri asupra suveranității sale.

Mai exact, aderarea la BRICS nu ar impune Serbiei să recunoască independența Kosovo, să adopte legi externe sau să facă modificări semnificative în sistemul său politic intern. Aceste aspecte sunt cruciale pentru Serbia, care și-a menținut o politică externă relativ independentă, cu relații strânse cu Rusia și China.

Mai multă libertate și autonomie

Vulin a subliniat că BRICS nu impune membrilor săi adoptarea unor agende politice sau sociale care ar putea compromite valorile interne. Printre subiectele sensibile menționate se numără legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex și adoptarea sancțiunilor economice. Spre deosebire de UE, care cere membrilor să urmeze linii politice comune, BRICS ar oferi Serbiei o mai mare autonomie și libertate decizională.

Vicepremierul sârb și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la așa-numitele „revoluții colorate” – mișcări sociale și politice care au dus la schimbări de regim în mai multe țări din fostul spațiu sovietic. Vulin a sugerat că aceste revoluții sunt o amenințare reală pentru stabilitatea Serbiei, menționând că ONG-urile străine ar putea juca un rol în destabilizarea țării. În acest context, el a cerut adoptarea unei legislații care să controleze mai strict activitățile acestor organizații, pentru a preveni eventuale intervenții externe.

O nouă direcție pentru Serbia?

Dacă Serbia va opta pentru alianța cu BRICS în detrimentul Uniunii Europene, aceasta ar marca o schimbare semnificativă în orientarea sa politică și economică. Decizia ar putea izola Serbia de restul Balcanilor, care aspiră la integrarea în UE, dar ar întări legăturile cu puteri economice globale precum Rusia și China.

În concluzie, poziția Serbiei în privința aderării la Uniunea Europeană este incertă, iar oportunitatea de a se alătura BRICS deschide un nou capitol în politica externă a țării. Rămâne de văzut dacă această schimbare va aduce beneficii economice și politice pentru Serbia sau va complica și mai mult relațiile sale cu Occidentul.