Din cuprinsul articolului
Într-una dintre predicile sale, părintele Calistrat Chifan i-a sfătuit pe credincioși „ să se ferească de blestem ca de foc!”. Potrivit spuselor sale, în momentul în care blestemi totul se prinde și se răsfrânge asupra copiilor.
„Blestemul de mamă! Ferească Dumnezeu să vă scape din gură vorbe rele asupra copiilor voştri, că blestemul se lipeşte ca ceara şi asupra soţilor voştri şi asupra fiicelor voastre. Feriţi-vă de blestem ca de foc! Noi foarte uşor blestemăm. Şi pe sine ne blestemăm. Mama care blesteamă e o smintită! Nu-şi dă seama că totul se prinde şi se răsfrânge asupra copiilor! Feriţi-vă de orice!”, spune părintele Calistrat de la Mănăstirea Vlădiceni.
Preotul trebuie să fie veşnic izvor de binecuvântare. Antonie Plămădeală, marele cărturar al bisericii, întrebat într-o discuţie spirituală în timp ce vorbea cu Părintele Cleopa, a zis aşa:
– Ca arhiereu de când vă ţineţi minte Prea Sfinţite Mitropolit, ţineţi minte să fi pus cuiva vreun blestem?
– N-am blestemat în viaţa mea! Doar am dezlegat pentru că Dumnezeu această putere mi-a dat să curăţ de păcat nu să leg cu păcat!
Şi într-adevăr a fost o formulă demnă de un mitropolit demn.
„Noi foarte uşor, la orice nerv, aruncăm cu vorbe: Să-ţi sară…, să crape…., să-ţi iasă…., să ajungi… Bine.. noi când facem asemenea remarci, ne simţim foarte curaţi si drepţi înaintea lui Dumnezeu! Deci, nu ne putem permite acest abuz!”, concluzionează părintele Calistrat, potrivit Ortodixia.
Cel mai mare păcat pe care nu-L suportă Dumnezeu
Într-o altă predică, părintele Calistrat Chifan a dezvăluit care este cel mai mare păcat pe care nu-L suportă Dumnezeu.
„Sunt lucruri, cum spune Apostolul Pavel, care ne sunt îngăduite, dar nu folosesc! De exemplu, faptul că un om mănâncă mai mult, nu-i nici o păcat, e mai lacom. Faptul că un om mai bea, nu e un păcat, dar aici nu mă refer la beție, ci la modul de consuma. Faptul că un om este mai distrat, mai hâtru, nu este un păcat.
Te-ar mai interesa: Care sunt valorile normale ale colesterolului și c…
Singurul păcat fundamental cu care ne greșim înaintea lui Dumnezeu este atunci când noi suntem cu mintea încremenită. Adică, ne cramponăm în câteva mici care nu ne folosesc.
Cel mai mare păcat, pe care nu-l suportă Dumnezeu, este să judecați tu problemele cuiva, din sufletul lui, cu mintea ta! Fără ca să-i cunoști sufletul! Nici duhovnicul, cât este de duhovnic, nu știe niciodată tot ce este în sufletul unui creștin! „