Din cuprinsul articolului
Adunarea Nobel de la Karolinska Institutet a decis astăzi să acorde Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2024 în comun lui Victor Ambros și Gary Ruvkun pentru descoperirea microARN și rolul său în reglarea post-transcripțională a genelor.
Premiul Nobel din acest an onorează doi oameni de știință pentru descoperirea unui principiu fundamental care guvernează modul în care este reglată activitatea genelor.
Informațiile stocate în cromozomii noștri pot fi asemănate cu un manual de instrucțiuni pentru toate celulele din corpul nostru. Fiecare celulă conține aceiași cromozomi, deci fiecare celulă conține exact același set de gene și exact același set de instrucțiuni. Cu toate acestea, diferite tipuri de celule, cum ar fi celulele musculare și nervoase, au caracteristici foarte distincte. Cum apar aceste diferențe? Răspunsul se află în reglarea genelor, care permite fiecărei celule să selecteze doar instrucțiunile relevante. Acest lucru asigură faptul că numai setul corect de gene este activ în fiecare tip de celulă.
Victor Ambros și Gary Ruvkun erau interesați de modul în care se dezvoltă diferite tipuri de celule. Ei au descoperit microARN, o nouă clasă de molecule mici de ARN care joacă un rol crucial în reglarea genelor. Descoperirea lor revoluționară a dezvăluit un principiu complet nou de reglare a genelor, care s-a dovedit a fi esențial pentru organismele pluricelulare, inclusiv pentru oameni. Se știe acum că genomul uman codifică peste o mie de microARN-uri. Descoperirea lor surprinzătoare a dezvăluit o dimensiune complet nouă a reglării genelor. MicroARN-urile se dovedesc a fi extrem de importante pentru modul în care organismele se dezvoltă și funcționează.
ARN-uri minuscule cu o importanță fiziologică profundă
Reglarea genelor prin microARN, descoperită pentru prima dată de Ambros și Ruvkun, funcționează de sute de milioane de ani. Acest mecanism a permis evoluția unor organisme din ce în ce mai complexe. Știm din cercetările genetice că celulele și țesuturile nu se dezvoltă normal fără microARN-uri. Reglarea anormală de către microARN poate contribui la apariția cancerului, iar la om au fost descoperite mutații în genele care codifică microARN, cauzând afecțiuni precum pierderea congenitală a auzului, tulburări oculare și scheletice. Mutațiile uneia dintre proteinele necesare pentru producerea microARN duc la sindromul DICER1, un sindrom rar, dar sever, legat de cancer în diferite organe și țesuturi.
Descoperirea fundamentală a lui Ambros și Ruvkun în micul vierme C. elegans a fost neașteptată și a dezvăluit o nouă dimensiune a reglării genelor, esențială pentru toate formele de viață complexe.
Laureați ai Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2024
Victor Ambros s-a născut în 1953 în Hanover, New Hampshire, SUA. În 1979 și-a obținut doctoratul la Massachusetts Institute of Technology (MIT), Cambridge, MA, unde a efectuat și cercetări postdoctorale în perioada 1979-1985. A devenit cercetător principal la Universitatea Harvard, Cambridge, MA în 1985. A fost profesor la Dartmouth Medical School în perioada 1992-2007 și este în prezent profesor Silverman de științe naturale la University of Massachusetts Medical School, Worcester, MA.
Gary Ruvkun s-a născut în Berkeley, California, SUA în 1952. Și-a obținut doctoratul la Universitatea Harvard în 1982. A fost bursier postdoctoral la Massachusetts Institute of Technology (MIT), Cambridge, MA, 1982-1985. A devenit cercetător principal la Massachusetts General Hospital și Harvard Medical School în 1985, unde este în prezent profesor de genetică.
Citiți mai multe despre Premiul Nobel din acest an pe nobelprize.org
