PREMIERĂ. Decodarea ADN-ului uman cu o vechime de 10.000 de ani

Acidul dezoxiribonucleic (ADN) reprezintă un cod unic căruia al fiecărei fiinţe de pe planetă, fără de care nimic din ceea ce ne înconjoară nu ar mai exista.

Cu o vechime de peste 10 milioane de ani, genomul uman conține 23 de perechi de cromozomi formați din patru elemente – hidrogen, azot, oxigen și carbon.

Decodificarea unor genomuri umane vechi de 1.000 de  ani

În premieră absolută, oamenii de știință au reuşit să reconstituie cele mai vechi genomuri umane din Africa de Sud, de la doi oameni care au trăit în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, ceea ce oferă informaţii noi referitoare la istoria demografică a regiunii, a declarat duminică o reprezentantă a autorilor studiului, transmite AFP.

Secvenţele genetice provin de la un bărbat şi o femeie ale căror rămăşiţe au fost descoperite în adăpostul rupestru de la Oakhurst, în apropierea oraşului costier George (sud), a declarat profesoara Victoria Gibbon, care predă antropologia biologică la Universitatea din Cape Town (UCT).

Acestea se numără printre cele 13 secvenţe reconstituite provenind de la oameni ale căror rămăşiţe au fost găsite în acest adăpost şi care au trăit în urmă cu 1.300 până la 10.000 de ani.

Înaintea acestor descoperiri, cele mai vechi genomuri reconstituite din regiune datau din urmă cu aproximativ 2.000 de ani, aminteşte sursa citată de Agerpres.

Studiul despre Oakhurst dezvăluie, într-un mod surprinzător, faptul că cele mai vechi genomuri erau similare din punct de vedere genetic cu cele ale populaţiilor San şi Khoekhoe care trăiesc în prezent în aceeaşi regiune, a explicat UCT într-un comunicat.

Cum a influenţat viaţa nomadă structura ADN-ului uman

„Studii similare realizate în Europa au dezvăluit o istorie a schimbărilor genetice la scară largă datorate deplasărilor umane din ultimii 10.000 de ani”, a declarat în comunicat autorul principal al studiului, Joscha Gretzinger.

„Aceste noi rezultate din Africa de Sud sunt foarte diferite şi sugerează o lungă istorie de stabilitate genetică relativă”, a precizat Gretzinger, cercetător la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Leipzig, Germania.

Datele ADN actuale arată că această situaţie nu s-a schimbat decât în urmă cu aproximativ 1.200 de ani, când nou-veniţii au introdus în regiune păstoritul, agricultura şi noi limbi şi au început să interacţioneze cu grupurile locale de vânători-culegători.

Deşi unele dintre cele mai vechi urme de oameni moderni pot fi găsite în Africa de Sud, acestea sunt în general foarte puţin conservate, a explicat Victoria Gibbon pentru AFP. Însă, noile tehnologii permit în prezent obţinerea acestui ADN, a adăugat ea.

Spre deosebire de Europa şi Asia, unde au fost reconstituite genomurile a mii de oameni, mai puţin de două duzini de genomuri antice au fost găsite în Africa de Sud, mai exact în Botswana, Africa de Sud şi Zambia.

„Astfel de situri sunt rare în Africa de Sud, iar Oakhurst a oferit o mai bună înţelegere a deplasărilor şi relaţiilor dintre populaţiile locale din acest peisaj timp de aproape 9.000 de ani”, a subliniat Gibbon.