I se mai spune ai sârbesc, ceapă albă, unii o știu drept ajimă, coada vacii sau poroi. Cert e că planta erbacee conține multă apă (în jur de 90%), proteine, glucide, lipide, fructoză și zaharoză, grăsimi și o paletă largă de minerale și vitamine. Toate acestea o fac ideală în dietă.
Prazul este o plantă erbacee bienală, leguminoasă, care provine din zonele vecine Mării Mediteraneene (mai precis Egipt, Grecia și Asia Mică). La noi e foarte populară în zona Olteniei, dacă stăm să ne gândim la ce purta în paporniță Amza Pellea, în filmul „Nea Mărin miliardar”.
Prazul conține: apă 87-90%, hidraţi de carbon, proteine, glucide, lipide, glucoză, fructoză, zaharoză, grăsimi, substanţe minerale (potasiu, calciu, fosfor, clor, magneziu, sodiu etc.), ulei volatil, saponine şi vitamine (A, B, C, E, K, PP, B6 etc).
În mare, leguma are rol antiseptic, bacteriostatic, stimulează sistemul imunitar pe care-l și hrănește, scade riscul cancerului de colon, a celui de prostată, de sân, reduce riscul apariției cancerului ovarian. Pe lângă acestea, prazul are și efecte laxative și diuretice, este vermifug și emolient, are efect expectorant și este un bun detoxifiant. Nu irită pereții intestinali, ci îi lubrifiază, este hipotensiv, stomahic, hipogliceminant, tonic şi vasodilatator. O paletă largă de efecte benefice, dar atenție, dacă este consumat ca atare sau fiert, nu prăjit în ulei. Este o plantă extrem de avantajoasă, pentru că, practic, o folosim în bucătărie aproape în totalitate, adică tulpina groasă, de culoare albă,
și frunzele lungi, verzi și cu vârf ascuţit. În scop fitoterapeutic, sunt importante bulbul şi seminţele.
La ce e bun PRAZUL Consumat ca atare sau decoct din frunze, poate ajuta organismul să lupte contra gripei, a anginei, a afecţiunilor cardiace, e benefic în arterite, ameliorează simptomele astmului bronşic, al bronşitelor, traheitelor și laringitelor. De asemenea, te ajută să lupți contra constipaţiei, enterocolitelor, fermentaţiilor intestinale şi a altor tulburări digestive. E ideal în diete, rahitism și diabet (fiind hipoglicemid datorită substanței „all-ozem” pe care o conține). Este, de asemenea, util în controlul colesterolului.
Strict extern, poate fi folosit la cataplasme, comprese sau spălături locale, fiind adjuvant în vindecarea furunculelor, plăgilor și abceselor.
Când NU trebuie să consumi PRAZ
Prazul şi preparatele din praz nu sunt indicate persoanelor cu litiază renală sau biliară, din cauza oxalaţilor. Acidul oxalic pe care îl conțin, atunci când intră în contact cu molecule de calciu, formează cristale care se pot depune în rinichi sau vezică.
Măștile cu praz
Tocate mărunt și amestecate cu lapte sau zer, măștile din frunze de praz sunt recomandate persoanelor cu ten acneic şi cuperozic. Frunzele puse la macerat în oțet, timp de 24 de ore, apoi aplicate pe bătături sau alte zone de piele întărită, curăță pielea și o „întineresc”.
REȚETA DOCTORUL ZILEI
Praz cu măsline
Incrediente pentru 2 persoane:
– Jumătate de kilogram de praz
– 2 linguri de ulei de măsline
– 100 de grame de măsline fără sâmburi
– Un morcov
– Un ardei gras verde
– 3 – 4 linguri de bulion sau 3 roșii la borcan
– Sare si piper după gust
Preparare:
Prazul se curăță și se taie rondele de circa 1-1,5 cm grosime, se călește ușor într-o tigaie adâncă, împreună cu morcovul ras și jumătate de ardei tăiat feliuțe fine. Se pune apă peste, cât să acopere compoziția, adăugând și roșiile (bulionul), sarea și piperul după gust. Se fierb circa 20 de minute, adăugând puțină apă, ca să nu fie foarte groasă compoziția. Când rondelele de praz s-au înmuiat bine, se adaugă măslinele și se lasă la fiert, până când compoziția nu mai e foarte zemoasă. Se amestecă în tot acest timp, ca să nu se prindă. Mâncarea se poate servi ca atare sau ca garnitură pentru fripturi sau pește.
