Postul alimentar explicat de medic: DA sau NU?

Postul alimentar / dieta de post are beneficii incredibile, despre efectele sale vorbind doctorii de suflete. Sunt și dezavantaje. Iată explicațiile științifice

„Postul este o stare spirituală de reflecţie asupra propriei persoane spre a regăsi în noi adevărul, umilinţa, iubirea, încrederea. Încercăm să ne apropiem de Divinitate prin pocăinţă.

În această perioadă omul se supune anumitor restricţii. Din punct de vedere alimentar se evită consumul alimentelor şi băuturilor provenite din surse animale (carne, lapte, ouă)”, scrie dr. Marilena Constantin,  medic primar Medicină generală,  medic primar Diabet, nutriţie şi boli metabolice pe site-ul Centrului de Diagnostic și Tratament „Victor Babeș”. 

Poate că multora li se pare ciudat ca un medic, om al științelor medicale cu experiență în boli metabolice, de nutriție, diabet, medicină generală să abordeze un astfel de subiect.

Căci de suflet se ocupă, teoretic, alt gen de doctori… Doctorii de suflete, nu-i așa?

Ei bine, poate pentru că orice boală are cauze spirituale? Iată ce spunea Părintele Galeriu, citat de doctorul Marilena Constantin: 

 

„Are şi sufletul lumea şi legile lui. Sfătuirea cu sine şi căinţa pentru rătăcirile de la ţelul vieţii, nevoia de a te îndrepta şi purifica, de a-i descoperi rănile şi problemele unui om al lui Dumnezeu, starea aceea unică pe care o încerci când auzi „te iert şi te dezleg de toate păcatele” şi te simţi din nou împăcat, restabilit în armonia ta lăuntrică constituie o experienţă comună tuturor celor ce afirmăm conştiinţa unui adevăr divin fundamental şi alunecării din el, a unei legi morale şi a călcării ei.”

Părintele Galeriu

 

Așadar, cum influențează dieta de post organismul?

Potrivit medicului primar, în timpul postului, aportul de proteine este asigurat de alimente vegetale care au o valoare biologică inferioară produselor animale prin conţinutul scăzut în aminoacizi esenţiali, exceptând soia şi produsele din grâu cu valoare biologică intermediară.

Ce conține dieta de post

Soia crudă are o valoare energetică de 400 kcalorii / 100 g, un conţinut de proteine asemănător cu al cărnii (25 – 30 %), conţinut în grăsime superior cărnii (20 %), dar cu puţine grăsimi saturate şi în plus conţine glucide (20 %).

Se poate consuma fiartă şi preparată, sub formă de lapte de soia sau brânză de soia. Se descriu pentru soia proprietăţi de prevenire a aterosclerozei, osteoporozei, formării de trombi (cheaguri de sânge).

Prin fitoestrogeni soia reduce simptomele menopauzei.

Alte surse de proteine vegetale sunt reprezentate de ciuperci, legume, măsline, fructe oleaginoase (alune, nuci, migdale).

De unde ne luăm necesarul de lipide

Necesarul de lipide este asigurat prin consumul de uleiuri care conţin acizi graşi saturaţi, mono şi polinesaturaţi.

Grăsimile saturate îndeplinesc roluri importante în organism: sinteza unor hormoni, acizi biliari, reglează tranzitul intestinal şi de aceea nu trebuie eliminate complet din alimentaţie.

Uleiurile nesaturate au prorietăţi antiaterogene, mai notează medicul. Uleiul de măsline are conţinut crescut în acizi graşi mononesaturaţi.

Uleiul de soia sau germenii de grâu conţin acizi graşi polinesaturaţi omega 6, iar uleiul de rapiţă acizi graşi omega 3 implicaţi în reglarea colesterolului şi trigliceridelor.

Uleiul de porumb este bogat în acizi graşi nesaturaţi.

Se recomandă consumul de nuci, alune de pădure, măsline, migdale pentru aportul de acizi graşi nesaturaţi cantitatea fiind stabilită în funcţie de necesarul caloric.

Aportul de glucide se ia din?

Ei bine, aportul de glucide este realizat prin consumul de cereale, paste făinoase, orez, cartofi, legume şi fructe, explică medicul.

Pâinea şi produsele cerealiere aduc aport crescut de glucide (50 – 60 %), conţin proteine, fibre şi grăsimi în cantitate scăzută. Pâinea cu secară are o cantitate de glucide înjumătăţită.

Pastele făinoase, orezul sunt bogate în glucide (20 gr. la 100 gr. produs preparat), excesul predispune la creştere ponderală.

La pacienţii cu diabet se consumă cântărite conform recomandărlor medicale.

Fructele aduc vitamine şi minerale. Majoritatea fructelor conţin în jur de 10 – 15 % glucide. Bananele, prunele, strugurii, mango conţin 20 % glucide.

De preferat fructul proaspăt, nu suc din fructe

Fructele se pot consuma proaspete, la cuptor (măr copt), în plăcinte sau sub formă de smoothie-uri. Este de preferat consumul de fructe proaspete în loc de sucuri, menționează medicul.

Fructele uscate (prune, stafide, smochine) au un conţinut de glucide de aproximativ 70 – 80 % şi nu sunt indicate la persoanele cu exces ponderal sau diabet.

Legumele asigură aport de vitamine, minerale, fibre şi proteine cu valoare biologică inferioară. Sunt legume cu 10 % conţinut de glucide (fasole verde, ţelină, sfeclă, morcov) sau cu 5 % glucide (salată verde, lobodă, urzici, roşii, castraveţi).

Foarte important! Dieta de post are un aport de fibre.

Fibrele insolubile în apă (celuloza, lignina) stimulează peristaltismul intestinal fiind benefice în constipaţie. Se găsesc în cerealele integrale (porumb, grâu, ovăz).

Fibrele solubile în apă se găsesc în legume, rădăcinoase, fructe cu coajă și reduc absorbţia pricipiilor nutritive fiind indicate în curele de slăbire.

Consumul de peste 20 – 30 gr. de fibre / zi poate produce tulburări digestive (crampe, flatulenţă, meteorism / balonare).

Este bine ca alimentaţia în timpul postului să fie cât mai echilibrată respectând proporţiile dintre alimente.

Avantajele dietei de post :

• conţin antioxidanţi şi substanţe fitochimice cu proprietăţi curative şi anticancerigene;
• previn aterogeneza prin aport scăzut de acizi graşi saturaţi şi conţinutul în flavonoizi;
• sunt depurative, previn constipaţia şi apariţia cancerului de colon;
• conţin fier (soia, legumele cu frunze verzi, sfecla roşie, avocado, strugurii, piersica);
• au efect antiinflamator prin conţinutul de tanine (mărul).

Există însă și dezavantaje: 

• excesul de glucide (cartof, paste făinoase, orez, mazăre, fasole boabe) predispune la exces ponderal şi cresc glicemia la persoanele cu diabet zaharat. Se preferă consumul de carbohidraţi complecşi de tip cereale care au conţinut crescut în fibre;
• pot favoriza anemia prin deficit de vitamnă B12 care se găseşte preponderent în carne, viscere, lapte, ouă;
• pot induce hiperuricemia (creşterea nivelului acidului uric în sânge) prin consum crescut de fasole, linte, mazăre, ciuperci, sparanghel, spanac, fructe oleaginoase;
• favorizează tulburările digestive (flatulenţa) prin excesul de carbohidraţi (glucide).

Alimente care pot fi consumate în timpul postului:

• cereale integrale, pâine integrală, pâine cu secară;
• soia şi preparate din soia, soia fiind cea mai bogată sursă de proteină naturală, cu un coţinut crescut de aminoacizi esenţiali, dar şi de acizi graşi;
• năut, linte;
• măsline cu conţinut bogat în acizi graşi nesaturaţi;
• legume;
• fructe cu evitarea fructelor foarte dulci (banane, prune, struguri);
• fructe oleaginoase;
• uleiuri vegetale.

Orice dietă se bazează pe echilibru, armonie între alimente, așa recomandă medicii: câte puțin din fiecare. Ei bine, nici dieta de post nu face excepție.

Potrivit doctorului Marilena Constantin, dieta în timpul postului trebuie să fie echilibrată. Adică, și acest tip de dietă trebuie  să respecte raportul dintre principiile alimentare şi necesarul caloric individual calculat în funcţie de vârstă, sex, greutate, înălţime, activitate fizică.