Populația e îmbolnăvită

Violeta Fotache

Tablou îngrijorător, pictat de psiholog: Populația este formată din copii lăsați în grija rudelor sau, mai grav, lăsați pe cont propriu, la vârste fragede, adolescenți cu probleme emoționale, adulți stresați și bătrâni depresivi. Peste toate, veștile despre bogăție amplifică depresia săracilor, patologizează populația

Discuția cu Anca Irina Tănăsescu, psiholog de profesie și cadru didactic universitar, aduce în prim-plan o cruntă realitate: „Populația României e îmbolnăvită!”. Specialistul ne explică, făcând trimiteri la studii de cercetare pe grupuri-țintă, copii, adolescenți, adulți, bătrâni. Fiecare dintre acestea, cu toată problematica descoperită, contribuie la formarea cruntei realități care ar trebui combătută cu strategii serioase, întocmite de vizionari – colective de specialiști în psihologie, sociologie și nu numai.
„Clasă politică de parveniți”
Pe repede înainte, Anca Irina Tănăsescu ne explică: „Avem o clasă politică de parveniți, oameni lipsiți de moralitate, care nu au valori educaționale și morale clare și fundamentate. Sunt preocupați de interesul personal și complet iresponsabili apropos de progresul societății!”. Și dacă interesul personal primează, cine să se preocupe de gravele probleme ale societății, se întreabă, pe bună dreptate, psihologul. Cine și ce să facă pentru populația tot mai bolnavă, de la o zi, la alta?!
Populația este formată din copii abandonați în spitale sau orfelinate, din copii crescuți fără părinții plecați să muncească în străinătate, pentru că aici nu se descurcă, adolescenți cu probleme emoționale, care, netratate, măresc vulnerabilitatea tânărului. Avem adulți stresați sub presiunea factorului economic, și nu numai, și bătrâni depresivi, pentru care nu se face mare lucru, ne-a enumerat psihologul.
Ură și frustrări
Anca Irina Tănăsescu este de părere că și „știrile care expun agresiv bogăția unora, în contextul în care foarte multă lume este săracă, fac oamenii să sufere, pentru că amplifică frustrările populației, cresc în intensitate sentimentul de neputință și amplifică depresia celor săraci, patologizează populația”. Specialistul mai arată că riscurile sunt mari. „Familia, care, oricum, în ultimii ani a fost vulnerabilizată, va deveni și mai fragilă”, iar suferința individuală, apatia, vor crește. Prin contrast, veștile despre arestarea și confiscarea averilor unor personaje politice dau speranță, mai arată psihologul.

A testat militarii din misiunile de pace
Psihologul Tănăsescu a lucrat o vreme în cadrul Spitalului Militar Central, unde a participat inclusiv la evaluările militarilor care plecau în misiunile de menținere a păcii. „Dacă trebuia să plece 400 de oameni, evaluam 1.500 de persoane. Pe de o parte pentru că nu puteai să le refuzi oamenilor acest drept, iar pe de alta, pentru că Statul Major trebuia să aleagă cei mai buni oameni care nu aveau probleme psihologice, care nu prezentau acest risc!”

„Oamenii suferă!”

Ca „dascăl” de psihologie, cu rang de conf. univ. dr., Anca Irina Tănăsescu nu prea are timp de pierdut. În afara cursurilor de la universitate, la care studenții sunt activi, chiar invazivi cu întrebările, doctorul în psihologie a participat la derularea mai multor programe internaționale (Granturi de predare Erasmus în Spania și Lituania), dar și la alte manifestări științifice internaționale.
„Je ne suis pas Charlie!”
La cercul de psihologie cu studenții, profesorul viitorilor specialiști în domeniu a fost provocat la o discuție sinceră, liberă, despre atentatul terorist comis în data de 7 ianuarie 2015 asupra redacției publicației satirice Charlie Hebdo. Studenții și-au declarat adeziunea pentru grupul celor care au strigat, în semn de solidaritate, „Je suis Charlie!”. Replica profesoarei a venit în contradictoriu: „Je ne suis pas Charlie!”. Psihologul își explică poziția: „Consider că un om trebuie respectat în valorile lui fundamentale. E condamnabil să ucizi oameni, dar la fel este și să te legi de valorile lui fundamentale. Nu sunt atașată de religie, dar sunt de acord că aceasta este un sprijin pentru oameni, care suferă când valorile în care cred sunt ironizate. Dacă vorbim de Islam, vorbim despre un popor care nu a asimilat valorile occidentale ale libertății, ei sunt tradiționaliști. Nivelul scăzut de educație este un alt resort al mecanismului care a generat comiterea faptei groaznice de a lua viața unor semeni!”.

Copii lăsați cu nimeni
Conducător de Masterat, după 14 ani de activitate didactică, derulată în paralel cu activitatea din cadrul cabinetului privat de psihologie, închis o vreme și, iată, redeschis, Anca Irina Tănăsescu a publicat numeroase lucrări științifice, în care a atins, a disecat și a analizat, fie problemele psihologice ale copiilor și adolescenților, fie pe cele ale adultului și vârstnicului. Recent, și-a luat ca grup-țintă pentru un studiu psihologic pe acei copii ai căror părinți sunt plecați să muncească în străinătate. „Am întâlnit cazuri cutremurătoare. Am descoperit copii lăsați cu nimeni, în grija nimănui. Părinții au plecat să muncească în străinătate și copiii, neavând bunici sau alte rude, au fost lăsați să se îngrijească singuri, pe cont propriu, doar să arunce o privire vecinii, din când în când. Acești copii sunt afectați emoțional”, ne povestește profesoara de psihologie. Psihologul intenționează să întemeieze un centru de consiliere psihologică pentru acești copii, „care trebuie tratați, ajutați, fiindcă sunt vulnerabili”.