BOALĂ SIGURĂ. Pericolul care vine din aer

Poluarea este marea problemă a zilelor noastre. Prima pe care o conștientizăm este cea a aerului, dar cu efecte la fel de neplăcute, uneori pe termen lung sau defi nitive, sunt și poluarea sonoră, poluarea solului, poluarea pe care o producem chiar noi, în casă, cu substanțele pe care le uitilizăm

Carmen Anghel

Despre poluarea aerului și efectele novice ale acesteia asupra organismului uman am aflat informații de la Prof. Dr. Florin Dumitru Mihălțan, Președintele Societății Române de Pneumologie. Poluarea aerului poate să apară în urmă unor evenimente naturale, dar mai ales în urmă unor intervenţii umane. Evenimentele naturale sunt reprezentate de incendii ale pădurilor, erup- ţii vulcanice, prezenţa polenurilor, vaporizarea compușilor organici, radioactivitatea naturală. Dar intervențiile omului au dus, de-a lungul timpului, la rezulate dezastruoase pentru mediu și pentru propria sănătate.

Cum ne facem singuri rău

Aceste intervenţii umane, mult mai frevente decât evenimentele naturale, sunt reprezentate de:

1Industrie: de exemplu, rafinăriile de petrol;

2Arderea combustibililor fosili: folosirea maşinilor pe bază e carburant fosil (gazele de eșapament conţin monoxid de carbon, oxizi de nitrogen, hidrocarburi gazoase, particule), arderea combustibilor fosili ca sursă de căldură sau pentru gătit;

3Poluanți interiori: produse de curăţenie şi îngrijire,vopseluri, insecticide, pesticide; 4Fumatul, atât în interior cât şi în exterior, este una din cele mai importante surse de poluanţi.

Efecte asupra sănătății

„Prezenţa unor concentraţii crescute de poluanţi, sau timpul crescut de expunere, poate determina simptome sau chiar boli. Sunt afectate, în principal, sistemul respirator şi imun (răspunsul inflamator), dar determină numeroase alte afecţiuni, cum ar fi boli cardiovasculare sau chiar cancer. Bolnavii cu probleme pulmonare sau c ardiovasculare deja existente, copiii și vârstnicii sunt cei mai susceptibili la efectele poluării. Dar şi persoanele sănătoase, în cazul unei expuneri prelungite sau la concentrații mari, pot prezenta semne şi simptome”, ne atrage atenția specialistul. Conform unui studiu al Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel mondial se apreciază un număr de 3 milioane de decese datorate poluării aerului.

Efectele imediate

Contactul cu un aer poluat are efecte imediate, dar și pe termen lung.

● Efecte imediate: iritarea ochilor, a nasului, a gâtului, dureri de cap, ameţeli, oboseală, inflamarea mucoasei tractului respirator. „Adesea sunt de durată scurtă şi tratabile. Severitatea lor depinde de vârstă, bolile asociate şi sensibilitatea (reactivitatea) individuală. La persoanele cu astm bronşic pot declan- şa sau agrava o criză de bronhospasm. În cazul poluanţilor biologici sau chimici se poate produce o sensibilizare după expunere repetată sau la concentraţii mari”, spune Prof. Dr. Florin Dumitru Mihălțan.

● Efecte pe termen lung. „Acestea pot apărea după ani de expunere şi constau în probleme pulmonare (boli pulmonare – bronşită cronică, emfizem, reducerea funcţiei pulmonare), cardiovasculare şi chiar cancer (în special cancer pulmonar)”. În societatea modernă suntem expuși zi de zi acestui periciol reprezentat de poluare. Iar ea se comportă ca un dușman care pătrunde încet și sigur, uneori mortal, în organismul nostru. „Instalarea efectelor pe termen lung este puţin zgomotoasă, putând trece neobservată. Modul de debut şi localizarea principală depind atât de concentraţie, cât şi de timpul de expunere şi tipul de poluant. Chiar dacă se cunosc efectele pe termen lung, nu se cunosc concentraţia sau perioada de timp necesară ca aceşti poluanţi să producă efectele nocive. De asemenea, nu se cunoaş- te cu cât trebuie scăzută concentra- ţia acestor poluanţi pentru a reduce semnificativ riscul”. Adică, fiecare organism răspunde în felul său la această otrăvire lentă.

● Efecte indirecte: acidifierea apei şi eutrofizarea apei şi solurilor poate afecta creşterea şi dezvoltarea normală a plantelor şi viețuitoarelor acvatice.

Otrăvurile din mâncare, otrăvurile din casă

Industrializarea a dus la apariția multor substanțe care ne pot afecta sănătatea. Multe dintre ele poluează solul, altele propria casă. Iată câteva exemple, subiectul poluării și al substanțelor nocive pentru sănătatea umană fiind unul foarte complex, de altfel. Pesticidele – folosite în agricultură pentru eliminarea insectelor și buruienilor dăunătoare, sunt „toxice pentru oameni fie prin conact direct, fie ca reziduuri în alimente. Pesticidele sunt foarte greu de evitat dacă nu vă hrăniți cu alimente 100% bio. Dat fiind că acest lucru nu este posibil pentru marea majoritate a populației (…) trebuie să faceți tot posibilul să le evitați ori să minimizați expunerea la acestea”. Conservanții – scopul acestora este acela de împiedica alimentele să se strice, de a păstra caracteristicile naturale ale alimentelor sau de a le mări durata de valabilitate”. Sunt naturali (buni) și artificiali (nocivi). Co n se rva n ț i i naturali sunt sarea, oțetul, zahărul și alcoolul. Cei artificiali (între care cei din categoria benzoatului, nitriții, sulfiții, sorbații) sunt nocivi pentru organismul uman. Produsele de curățenie – Mai adăugăm la poluanți produsele de curățenie. Majoritatea sunt pline de substanțe sintetice care ajung pe farfurii, pahare, piele, mobilă etc. Unele dintre ele pot produce arsuri sau pot agrava sau declanșa o criză de astm, de exemplu. Sunt și produse ecologice. (Infromații preluate din volumul „Cum să crești un copil sănătos”, de Erica Reid, apărut la Editura Litera).

Măsuri împotriva poluării aerului:

● diminuarea emisiilor de gaze, fumuri şi particule în aer cu ajutorul filtrelor şi aplicarea unor tehnologii moderne în industrie;

● producerea de autovehicule puţin poluante;

● reducerea fumatului şi arderii de combustibili fosili că sursă de energie (prin folosirea de surse alternative – solare, eoliene);

● extinderea spaţiilor verzi şi protejarea pădurilor;

● altă măsură recomandată în perioadele de poluare intensă este limitarea părăsirii domiciliului a persoanelor cu risc crescut (copii, bătrâni, persoane cu boli cronice).