Din cuprinsul articolului
Tuberculoza (TB) este o boală infecto-contagioasă produsă de un microb cunoscut sub numele de BACILUL KOCH sau Mycobacterium tuberculosis (MTB), descoperit la 24 martie 1882 de către cercetatorul german Robert Koch.
În prezent, în lume, sunt diagnosticate anual peste 10.500.000 de cazuri, cele mai multe fiind înregistrate în sud estul Asiei, Africa, Vestul Pacificului, zona Est Mediteraneană, America de Sud, în timp ce în Europa se înregistrează cea mai scăzută valoare a incidenței, 25%000 de locuitori. Din păcate, tuberculoza este afecțiunea cu cea mai mare mortalitate, anual decedând aproximativ 1.600.000 de bolnavi, echivalând cu 4400 decese zilnic, 700 fiind copii.
”Rata de deces ca și cea a incidenței a fost într-o scădere lentă în ultimii 20 de ani, TB având o caracteristică pe care alte boli infecțioase nu o au, existența REZERVORULUI SECUNDAR DE GERMENI reprezentat de INFECȚIA TB LATENTĂ, mai precis , la persoanele care se infectează dar care nu dezvolta boala , bacilii pot rămâne în stare dormanta și în condiții de imunosupresie încep să se redeștepte,” a precizat dr. Gilda Popescu, medic primar pneumolog la clinica Exmedica.
România, pe locul 1 în UE la numărul cazurilor de tuberculoză
Potrivit medicului, scăderea numărului de cazuri TB înregistrate a fost accentuată în perioada PANDEMIEI SARS COV2, una dintre cele mai mortale din ultimii 100 de ani ,când accesul la serviciile medicale s-a redus simțitor , secundar influențând scăderea ratei de detecție TB cu procente variind de la 35% în 2020 la 21% in 2021. Purtarea măștii , mobilitatea mai redusa a populației, , reducerea accesului către servicilei medicale altele decât COVID 19 , au făcut ca numărul persoanelor care s-au contaminat cu bacili TB să scadă .Mulți bolnavi prezentând forme grave au ajuns tardiv în spitale sau au prezentat forme extinse, la care unitățile medicale s-au aflat în imposibilitatea salvării vieții acestora.
În rapoartele elaborate de OMS se evidențiază ca situații similare s-au înregistrat în cele mai multe zone ale globului în care rata mortalității a crescut, ceea ce a dus la pierderea avansului în asigurarea controlul TB ( la nivelul anilor 2013-2014).
”În România, creșterea numărului de cazuri TB cu 1200 persoane în anul 2022 a fost unul normal dacă ținem cont de scăderea accentuata a ratei de detecție. Numărul înregistrat a fost rezultatul cumulării cazurilor nedetectate în perioada COVID 19, perioadă nefavorabilă epidemiologic, însă nu alarmantă. Pentru creșterea numîrului de decese cauzate de MTB, rata de detecție scăzută nu mai este însă o explicatie plauzibilă . În prezent, România este țara Uniunii Europene cu cea mai înaltă incidență TB (locul I) de la aderarea din anul 2007 și în prezent și pe locul 6 în regiunea OMS Europa, atât la populația adultă dar și la cea infantilă,” subliniază specialistul Exmedica.
Cum se transmite și cum nu se transmite tuberculoza
Pneumologul atrage atenția că este o boală foarte contagioasă întrucât transmiterea agentului patogen se face aerogen, prin picături infectante, cu dimensiuni microscopice (picături Flugge), pe care o persoană bolnavă le elimină în timpul vorbitului, strănutului, cântatului.
”Oricine se poate îmbolnăvi de tuberculoza întrucât imunizarea capătată ca urmare a vaccinării sau îmbolnăvirii este relativă și, în condiții de imunodepresie , în contact cu o persoana bolnavă te poți îmbolnăvi de tuberculoză,” explică dr. Gilda Popescu.
Tuberculoza nu se transmite de pe obiectele de toaleta, tacâmuri, de pe mâini.
Din păcate formele ușoare și moderate au semne minime de manifestare încât, cel care contractează boala în fazele incipiente, nu iși dă seama ca s-a infectat cu bacilul TB.
Factorii majori de risc sunt, potrivit medicului:
- subnutriția,
- spațiile insalubre, neigienizate,
- imunodepresia,
- noxele coniotice sau leziunile TB sechelare,
- infecția HIV,
- consumul de droguri.
”Încercând să creem un profil al pacientului cu tuberculoză, atunci ar trebui să identificăm o persoană suprasolicitată sau subnutrită, fumator, care locuiește în condiții insalubre, cu nivel economic scăzut , care nu-și poate asigura minimul nutrițional de bază,” explică specialistul clinicii Exmedica.
Semnele tuberculozei
Semnele cunoscute ca ,,impregnație bacilară,, se manifesta, potrivit pneumologului, prin:
- oboseală fizică sau fatigabilitate,
- lipsa poftei de mâncare,
- scădere în greutate,
- tusea care apare la aproximativ 70% din pacienți ,inițial seacă, iritativă apoi cu expectorație muco-purulentă sau cu eliminarea de sânge,
- hemoptizie.
În aceste situații, se impune efectuarea unui control de specialitate într-un serviciu de pneumologie.
Investigațiile de bază pentru punerea diagnosticului de tuberculoză sunt: examenele bacteriologice ale sputei (expectorația eliminată spontan în special matinal dar și oricând în cursul zilei) .
Sputa este examinată prin metode rapide de laborator (rezultat obținut în 2 ore) utilizând metode moleculare GeneXpert sau LPA, sau cultura și ABG pe mediu lichid sau utilizând metodele clasice convenționale, utilizând mediul solid (microscopie, cultură, antibiograma-ABG)
Metoda bacteriologică este cea de confirmare a bolii însă în practică, pentru SUSPECTUL de tuberculozî, examenul clinic este necesar sa fie completat de examenul radiologic toracic- radiografie toracică sau în anumite cazuri de computerul tomograf.
Categorii la risc de infectare
Exista anumite populațiii care necesită monitorizare în vederea identificării primelor manifestări ale bolii.
În această categorie intră, potrivit medicului :
- contacții domiciliari și extradomiciliari ai bolnavilor cu TB,
- personalul medical care lucrează în serviciile de pneumologie,
- persoanele cu leziuni pulmonare minime,
- muncitorii care lucrează în mediu cu expunere la bioxid de siliciu sau alte noxe coniotice,
- imunodeprimații aflați în tratament cu imunosupresive,
- infectații HIV/SIDA,
- cei cu Hepatite virale B /C
- dializații, tratamente oncologice, corticoterapie de durată.
Metode de tratament
”În prezent, beneficiem de instituirea unuia din cele două tipuri de regimuri terapeutice, după cum avem de aface cu o tuberculoză cu germeni sensibili la medicația antiTB- TB-DS, sau cu germeni rezistenți-TB-D. Regimurile pentru TB sensibilă au durată variabilă de 6-8 lunii dupa tipul de caz, nou sau recidivă. Tuberculoza rezistenta se tratează zilnic în prezent cu medicamente scumpe, mai greu de tolerat , cu mai multe reacții adverse și durată lungă de tratament, 18-24 de luni.,” menționează dr. Gilda Popescu.
Medicul a menționat că, în prezent, OMS a aprobat regimuri de scurtă durată de 6-9 lun și pentru tuberculoza rezistentă. În România urmează să implementăm aceste regimuri începând cu acest an, după ce Ministerul Sănătății le va aproba prin ordin de ministru. Tuberculoza este una dintre cele mai vindecabile boli infecțioase cronice , dacă se efectuează tratament complet , de calitate și corect , în funcție de antibiograma .Din păcate este printre bolile pulmonare care lasă sechele pentru toata viața.
”Extinderea acestora depinde de cât de devreme este diagnosticată boala și cât de corect a fost tratată, de existența altor comorbidități (sechele lăsate de pulberile de siliciu sau a altor pneumoconioze). Afectarea funcțională respiratorie este cea care necesită reabilitare respiratorie în servicii de pneumologie specializate.Deobicei sechelele sunt amprenta cu care pacientul rămâne întreaga viață. Se pot recupera parțial deficitele funcționale respiratotii în servicii de kinetoterapie și reabilitare respiratorie și prin renunțarea la fumat,” adaugă expertul Exmedica.
Cele mai frecvente complicații ale TB sunt fibrozele interstițiale și leziunile obstructive –BPOC, Cord pulmonar cronic secundar participând expunerea la pulberi și particule nocive (fumatul, poluanții atmosferici, gaze de esapament, pulberi siliciu).
