Pledoaria unei mame pentru viața bebelușului ei diagnosticat cu cancer de gradul 4: Mămici, nu rămâneți indiferente la durerea și disperarea unei mame. Ajutați-ne să ajungem cu bebelușul în Franța. Are doar 8 lunițe și o viata înainte de trăit!

Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei

Din cuprinsul articolului

William Solomon încă nu a împlinit un an, dar a fost diagnosticat cu cancer de gradul 4. Îl asteaptă zile și nopți de tratamente și spitalizare… Cu toate acestea, el luptă iar zâmbetul nu îi lipsește de pe chip și îi încălzește inima mămicii lui, care are nevoie de toată forța din lume pentru a fi alături de puiul său.

Copilul trebuie să ajungă cât mai repede în Franța, iar viața lui depinde de bani și de timp.

Dorim să ne implicam și noi pentru Solomon iar dacă și tu dorești, DISTRBUIE sau DONEAZĂ! Contează enorm!

Pledoaria unei mame pentru viața bebelușului ei diagnosticat cu cancer de gradul 4

Mesajul mamei lui William Solomon:

„În urma cu doar 2 luni a început calvarul micuțului și al nostru ca părinți. […] La doar 7 luni, am solicitat ajutorul ambulantei pentru ca William Solomon avea episoade de voma si risc ridicat de deshidratare.

La spital in Medgidia i-au administrat cateva perfuzii si metroclopramid; in a 3-a zi de internare a avut un episod de somnolenta timp de 4 ore fara reactii la stimuli, insa, medicii au spus ca este normal si urmatoarea zi ne-au externat cu tratament insa a stopat din vomat doar pentru o zi, dupa care, starile au revenit.

Ajunși in Constanta, am decis sa sunam iar salvarea pentru ca bebe dormea mai mult decat de obicei si era extrem de obosit.

In a treia zi de internare in Constanta, micutul a cazut intr-un somn adânc de 5 ore, identic cu cel anterior din Medgidia dar sustineau si aici ca este normal .

Dupa ce am solicitat sa vina un alt medic abia atunci au facut teste suplimentare si un computer tomograf pentru a exclude orice afectiune, urmand sa ne vada urmatoarea zi un neurolog.

La computerul tomograf ii vedeam cum comportamentul lor s-a schimbat ciudat si erau agitati.

Am insistat sa imi spuna despre ce este vorba si cu glas tremurand mi se spune ca se vede ceva mare la spatele capului si ca cel mai probabil s-a născut cu ea…am simtit ca imi cade cerul in cap, ca ma sufoc, ca mor inainte de a-mi salva puiul ce in urma cu doar cateva zile zâmbea si se juca.

Am început sa plâng necontrolat, sa pun un almagam de intrebari cu si fără relevanță , totul balbait dar grăbit pt ca voiam sa știu ce pot face sa imi salvez minunea din mâinile morții iar ei, doar dadeau din umeri, șocați vizibil si ei de gravitatea situatiei si spunandu-mi ca voi vorbi cu un neurolog dupa CT dar pentru asta aveau nevoie de semnatura mea pentru o substanta de contrat pentru a se vedea cat mai clar.

Lacrimile curgeau șiroaie in timp ce, cu greu, am reusit sa mâzgalesc efectiv, nu să semnez. Imi ceream mii de scuze pentru că functiile creierului nu dădeau comenzile corecte, nu puteam sa scriu, sa semnez, sa vorbesc coerent, nu puteam inspira, nu auzeam decat in mare departare tot ce mi se spunea… Un coșmar, un cosmar pe care il traiesc de putin timp dar din care ma rog la bunul Dumnezeu sa ma trezesc din el, sa fie un cosmar si totul sa devina la normal sa il stiu bine pe Solomon.

Dupa CT, nu a mai venit neurologul, a venit Dr șefa si isi exprima parerile de rău, ca nu mai este de competența lor si ca este nevoie de un neurochirurg urgent.

M-am prăbușit cerșind mila Lui Dumnezeu neîncetat, auzind ca va trebui transferant de urgenta la Bucuresti dar sa vada ce spital il va primi fiind atat de mic.

Au contactat toate cele 3 spitale pe care le gasisera competente si raspunsul favorabil urma sa vina de la Marie Curie.

Solomon a dormit de la 4 dupa amiaza pana a doua zi la 10 când a fost transferat cu elicopterul.

Am fost sunata cand eram in tren, in drum spre spital si mi-au comunicat ca trebuie de urgenta sa ii puna un furtun de drenaj si operat imediat cum ajunge la spital, ca probabil nu va face fata intervenției si ca ne asteapta sa semnam documentele dar apelul a fost pentru ca era nevoie de drenaj altfel… Altfel numai spun ce s-ar fi întâmplat până ajungeam noi la el.

Urmatoarea zi, 14 Februarie, copilasul meu a fost operat.

Are tumoare de tip posterioară pe trunchiul cerebral, hidrocefalie iar la biopsie a reieșit că este MEDULOPLASTOM de gradul 4.Va dați seama??

Cum un bebeluș, care cu doar cateva zile inainte zambea la toata lumea, se juca, cum sa aiba ultimul stadiu de cancer????? Cum asa, Doamne? De ce?!? Stiu ca sunt întrebări fara răspunsuri dar pe care nu mi le pot oprima, pentru ca Doamne , nu am facut rău la nimeni… Si plâng de atunci, tot plâng dar fără să mă vadă puiul meu pentru că mă simte si plange si el si este si mai dureros!

O rog pe mama sa imi spuna că e un vis urât si tot sper, ma credeți? , ca si acum sper sa ma trezesc o data si sa ma bucur de minunatia de baiat pe care Dumnezeu ni l-a oferit dupa 5 ani de speranță, dar, da, nu ma poate minți, este crudul coșmar.

Pe masa de operatie, Solomon a avut o hemoragie severa si stop cardio-respirator, mi s-a spus ca nu se stie daca se va mai trezi, si, daca se va mai trezi, va fi greu de spus daca va putea respira sau inghiti fara ajutor…

Simteam ca vestile rele nu încetau sa apară…

A doua zi, a doua zi i s-au oprit plamanii de 2 ori.

Am stat langa el, in genunchi, rugându-mă neîncetat sa dea un semn bun, indiferent cat de mic si m-au auzit si puiul meu si Dumnezeu, iar seara a miscat cate putin degetelele.

A progresat, in a treia 3-a zi de la operație a reusit sa inspire si sa respire singur, apoi sa înghită, cate putin..

Ieri a facut RMN si asteptam ultima analiza de imunohistochimie si vom fi transferati la spitalul Oncologic Fundeni pentru a fi luati in evidenta si sa primeasca tratament cat mai repede pentru ca se pare ca aceasta tumora a aparut si s-a dezvoltat atat de rapid in ultimele 2 luni .

Vom sta la Fundeni cca 1 saptamana, timp in care bebe e pe tratament, are deja montata camera de chimio si nu poate fi luat in brate normal ca sa nu existe presiune pe piept…

Sperăm si ne rugăm ca in acest timp să reușim să strângem bani pentru a il transfera pe Solomon la un spital privat din Franța, la recomandarea neurochirurgului de la Marie Curie.

Noi parintii, trebuie sa mergem amandoi pentru ca Solomon va sta izolat, intr-o camera sterila cu totul steril (camera unde si eu voi sta cu el) iar tatal lui va fi cel care ne va fi alaturi, va face cumparaturile necesare ( in camera sterila nu ai voie sa introduci nici macar un șervețel in buzunar, vom face cu schimbul in camera lui pentru ca are nevoie de o mana pe el in permanenta, se simte mai in siguranta cu macar unul din noi…

Pledoaria unei mame: Doamne dă-mi sănătate si ajutor prin oameni sa imi pot salva puiul! Va rugați si dvs. pentru el, va rog frumos?

Mă scuzați , plâng si mă rog, pentru că doar atât mai pot face in afară de a cere ajutorul oamenilor, asociaților ; ma rog sa nu mai fiu atât de singură in lupta asta si sa pot strange o parte din bani ca sa il primeasca in Franța.

Estimativ, este nevoie de circa 300.000 EURO insa nu este garantata suma, depinde de cate teste si interventii vor fi nevoiți sa execute.

Aceasta este suma estimativa primita din Franta , dar, din pacate, vor mai fi: biletele de avion și cazarea noastră, de mâncat vedem noi, or oferi si pe la spital…

Am apelat la atatea asociatii si din păcate, nu ne incadram pentru ca inca nu avem factura finala dar pentru a o primi, noi trebuie deja sa fim acolo si sa inceapa testările.

Asa mic- mic cum este Solomon, ne oferă o adevărată lecție de viata, imi ridică moralul cu zambetul si privirea lui si imi confera increde ca vom reusi, ca el nu se da batut, dupa cum bine se vede, si noi credem ca e foarte puternic dar pentru a trece prin această cumplită cumpănă, vă cerem ajutorul pentru a ajunge cat mai repede in Franta!

Pledoaria unei mame: Va rugam sa ne acceptati si sa ne ajutați atât cât permite Dumnezeu!

[…]

Vă mulțumim in avans tuturor celor ce doresc să mă ajute sa imi salvezi baietelul, sufletul meu Doamne, ajuta-l Tu! ”

Mamici din cate sunteti aici , nu ramaneti indiferente la durerea si disperarea unei mame va implor ajutati mi bebelusul ca nu stiu incotro sa o iau si ce sa fac tumoarea are grad ridicat de agresivitate si e in stadiul 4 .William are stadiul 4 de meduloblastom ( tumoare pe trunchiul cerebral, trunchiul cerebral fiind cel care da toate funcțiile organismului) și avem nevoie de tot ajutorul și toată susținerea. Fiecare leu și distribuire ajuta! Ajutați-ne sa ajungem cu bebelușul în Franța. Are doar 8 lunite și o viata înainte de trăit! de aproape 2 luni stam prin spitale, va rog sa nu rămâneți indiferente la disperarea unei mame!