Planul Național de Combatere a Cancerului. Președintele Klaus Iohannis: Intenționăm realizarea unui Registru Național de Cancer, până la finalul lui 2024

Planul Național de Combatere a Cancerului. Președintele Klaus Iohannis: Intenționăm realizarea unui Registru Național de Cancer, până la finalul lui 2024.

Miercuri, 19 ianuarie, Klaus Iohannis, președintele României, a susținut o alocuțiune la evenimentul de lansare a Planului National de Combatere a Cancerului, de la Palatul Cotroceni, transmis online pe presidency.ro.

Șeful statului a vorbit despre lansarea Planului național de Combatere a Cancerului, un plan „național, care dezvoltă o viziune atât pentru prezent, cât și pentru generațiile viitoare, și care se bazează pe o abordare integrată, ambițioasă și racordată la eforturile europene de reducere a îmbolnăvirilor de cancer”.

Planul Național de Combatere a Cancerului. Alocuțiunea președintelui Klaus Iohannis

Prezentăm mai jos alocuțiunea președintelui Klaus Iohannis, în integralitatea sa.

„Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați membri ai grupului de lucru,

Distinși invitați,

Vă urez „Bun venit!” la evenimentul de lansare a Planului Național de Combatere a Cancerului, pe care îl găzduim astăzi la Palatul Cotroceni. Un Plan care, țin să subliniez de la început, este mai mult decât binevenit, fiind îndelung așteptată o strategie coerentă și unitară de luptă împotriva acestei temute maladii.

Prezența dumneavoastră aici este importantă, având în vedere sprijinul și implicarea pe care le-ați demonstrat în dezvoltarea acestui plan și, pentru toate acestea, vă mulțumesc!

Anul acesta vom marca pentru prima dată Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului, pe 4 februarie, prin angajamente asumate și direcții de acțiune pentru punerea imediată în practică, și nu doar prin dialog despre deziderate, necesități și justificări ale lipsei de acțiune.

Lansăm, așadar, un plan național care dezvoltă o viziune atât pentru prezent, cât și pentru generațiile viitoare, și care se bazează pe o abordare integrată, ambițioasă și racordată la eforturile europene de reducere a îmbolnăvirilor de cancer.

Cu siguranță, conștientizăm cu toții că acest demers nu va rezolva peste noapte toate problemele cu care se confruntă pacientul oncologic sau domeniul oncologiei.

Ceea ce am apreciat însă când am analizat acest Plan este că fixează obiective realiste și măsurabile și că definește un traseu standardizat al pacientului.

Planul pune un mare accent pe încurajarea și finanțarea suplimentară a investigațiilor medicale, care să depisteze primele semne de boală și să ducă la diagnostic precoce și tratament eficient.

Ca să dau doar câteva exemple, de la începutul anului viitor ar trebui să devină complet funcționale programele naționale de screening pentru anumite tipuri de cancer. Tot în 2023 este prevăzută finalizarea criteriilor care să permită decontarea testărilor genetice, în urma cărora se pot prescrie tratamente mult mai bine țintite și cu șanse majore de vindecare.

O măsură pe care o consider foarte importantă este realizarea, până la finalul lui 2024, a unui Registru Național de Cancer. Totodată, în perioada 2023-2026, se estimează realizarea unui fond de inovație în sănătate, care să ofere pacienților din România accesul rapid la cele mai noi terapii.

Planul prevede, în intervalul 2023-2024, identificarea unor soluții și pentru finanțarea îngrijirilor paliative pentru pacienții cu cancer, o modalitate de îmbunătățire a calității vieții atât pentru pacientul oncologic, cât și pentru familie și cei apropiați.

Am ținut să dau aceste câteva exemple concrete pentru a sublinia că Planul Național de Combatere a Cancerului este unul temeinic pregătit, motiv pentru care are toată susținerea mea. Și vă asigur, totodată, că voi urmări îndeaproape progresul în implementarea lui, care este esențială în țara noastră, aflată, din păcate, în topul statisticilor europene privind numărul bolnavilor de cancer.

Avem astăzi oportunitatea, dar și mijloacele de a regândi un sistem de sănătate vulnerabilizat prin lipsa de investiții adecvate timp de câteva decenii.

Este adevărat că presiunea pusă de pandemie în ultimii doi ani asupra sectorului sanitar a fost fără precedent.

În mijlocul crizei, devine evidentă însă nevoia de a construi capacități de adaptare pentru asigurarea îngrijirilor medicale de care au românii nevoie zi de zi, indiferent de circumstanțe și de context. Diagnosticul unei afecțiuni nu poate și nu trebuie să aștepte sfârșitul pandemiei, tratamentul adecvat pentru controlul evoluției bolii devenind ineficient dacă este administrat tardiv.

Cancerul este o boală care poate fi prevenită, iar povara sa poate fi redusă semnificativ. Pentru aceasta însă trebuie să existe responsabilitate asumată pentru punerea în practică a unui program sustenabil de vaccinare, a unor acțiuni de depistare precoce și de screening, precum și asigurarea accesului la diagnostic și tratament în mod egal și echitabil pentru toate categoriile socio-economice.

Valorificarea oportunităților de finanțare rămâne, de asemenea, crucială pentru reușita acestui demers și pentru recuperarea decalajelor în îngrijiri și acces la tratament inovator.

Doamnelor și domnilor,

Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenți la starea de sănătate a cetățenilor noștri, un aspect definitoriu pentru bunăstarea socială.

Avem datoria de a face tot ce ține de fiecare dintre noi pentru a sprijini eforturile în această bătălie pentru viață. O societate cu adevărat puternică este o societate solidară, care are grijă de fiecare dintre membrii săi.

Domeniul sănătății este și trebuie să rămână dincolo de orice miză politicianistă și îi îndemn pe toți actorii cu responsabilități, din sfera publică și privată, să contribuie la punerea în aplicare a acestui Plan, în beneficiul tuturor cetățenilor.”