Datorită conţinutului mare de vitamina C, vitaminele B1, B2, K, F şi P, alături de microelemente, acizi graşi esenţiali şi fitostenoli, această plantă eset considerată un adevărat miracol al naturii luptând împotriva asteniei, a cancerului şi a îmbătrânirii pielii.
Se prezintă ca un arbust tufos, extrem de rezistent în egală măsură la ger şi la secetă. Iubeşte lumina directă a soarelui, şi nu creşte în zone semiumbroase sau acoperite.
Cunoscută în special sub denumirile populare de cătină albă, cătină ghimpoasă, cătină de râu a tinge în medie înălţimea de 1,5 – 4 metri, dar în condiţii optime de mediu poate atinge şi 8 metri. Când clima zonei geografice unde creşte este totuşi prea aspră, cătina se adaptează la acest factor extern devenind un arbust târâtor.
Înfloreşte în lunile martie-aprilie, depinde de temperatură. Fructifică anual, însă abundent doar după vârsta de 4-5 ani, şi atunci o dată la doi ani.
Puţine plante din flora autohtonă, ba chiar mondială pot rivaliza cu cătina românească în privinţa calităţilor curative şi diverselor aplicaţii medicale.
Până în prezent cercetările au confirmat faptul că fructele de cătină constituie cea mai bogată sursă naturală de vitamina A, vitamina E, carotenoizi şi flavonoizi.
„Cătina este un medicament în sine. Conține vitamine liposolubile, care se absorb în sânge și poate fi preparată ca ceai, dar se găsește sub formă de sirop și chiar conservată în miere”, explică medicul primar Alice Popescu, specializat în medicină generală, acupunctură și fitoterapie, la Institutul Național de Medicină Complementară și Alternativă.
În urma analizelor de laborator a reieşit că fructul cătinei conţine substanţă uscată în proporţie de doar 10-20%, restul compoziţiei constând în zaharuri, acizi organici, pectine, flavonoide, celuloză, proteine, ulei, betacaroten, fosfor, calciu, magneziu, potasiu, sodiu, fier, tot complexul vitaminelor B.
Celebrul şi căutatul ulei de cătină conţine la rândul său, în proporţie de circa 80-90% acizi graşi esenţiali, licopen, tocoferoli şi fitosteroli. Seminţele de cătină sunt bogate în acizi graşi nesaturaţi, iar frunzele şi scoarţa arbustului conţin tocoferol şi sitosterol.
,,În funcţie de situaţie, se pot consuma10-15 picături de ulei de cătină de 2-3 ori pe zi, spune expertul în homeopatie”, explică specialistul.
Frunzele, scoarţa, seminţele, dar mai ales fructele de cătină au rezultate extraordinare atât în scop medical, cât şi alimentar:
– Luptă împotriva asteniei
,,Are o concentraţie foarte mare de vitamine atât hidrosolubile, precum vitamina C, cât şi liposolubile (vitaminele E, F)şi poate fi folosită ca un concetrat polivitaminic natural”, adaugă medicul Alice Popescu.
– Creşte imunitatea
,,Datorită numeroaselor vitamine pe care le conţine, cătina stimulează sistemul imunitar, ” mai ales în cazul copiilor şi al persoanelor care trec printr-o perioadă de solicitare crescută mai spune expertul în homeopatie.
– Protejează vederea
,,Este utilă în menţinerea acuităţii vizuale în special la persoanele trecute de 40 de ani”, adaugă Alice Popescu
– Ţine cancerul la distanţă
Datorită conţinutului de vitamine A, C, E şi al altor substanţe flavonoide este un foarte bun antioxidat şi s-a demonstrat că are efect antitumoral, fiind eficientă în tratarea pacienţilor cu tumori şi stări precanceroase.
– Menţine pielea tânără
Pe lângă vitamina C, cătina are vitaminele E şi A pentru a face din cătină şi uleiul extras din ea, cea mai bună soluţie naturală pentru regenerarea pielii. Uleiul de cătină este potrivit pentru toate tipurile de ten, având un puternic efect antirid.
Datorită ingredientelor active din conţinutul său, uleiul de cătină presat la rece vindecă pielea de arsuri (inclusiv solare), răni, psoriazis, dermatite, eczeme, acnee, herpes.
