Piciorul diabetic sau neuropatia diabetică este un diagnostic aflat în continuă creștere printre pacienții afectați de diabet.
Statisticile sunt dure: Peste 60% din persoanele cu diabet dezvoltă neuropatie diabetică, iar circa 7% ajung nu doar la picior diabetic, ci la amputaţii ale membrelor inferioare, a declarat reprezentantul CNAS Augustus Costache, în deschiderea celei de a VI-a ediţii a Congresului de Neuropatie Diabetică şi Picior Diabetic.
„La ora actuală, datele statistice sunt mai degrabă sumbre: peste 60% din persoanele cu diabet dezvoltă neuropatie diabetică, iar circa 7% ajung nu doar la picior diabetic, ci la amputaţii ale membrelor inferioare. Ca să nu mai menţionăm şi celelalte complicaţii: atacul vascular cerebral, oftalmopatia şi nefropatia diabetică, etc. În aceste condiţii, având în vedere şi ritmul de creştere a numărului persoanelor afectate de diabet, este evident că oricât am mări fondurile alocate sănătăţii acestea vor fi mereu insuficiente dacă este necesar să tratăm în mare parte boli aflate în stadii avansate, cu complicaţii şi uneori cu şanse incerte de reuşită a tratamentului. De aceea ne dorim pentru viitor să convingem populaţia să investească în propria sănătate, prin adoptarea unei conduite preventive. Ne dorim să trecem de la medicina omului bolnav la medicina omului sănătos”, a spus acesta.
Potrivit lui Augustus Costache, în România suferă de diabet aproximativ 1,5 milioane de persoane, dintre acestea 823.000 fiind cuprinse în Programul naţional de diabet zaharat derulat de CNAS, iar restul sunt în diverse situaţii (stadiu incipient care nu necesită medicaţie, boală nedepistată sau neîngrijită medical, etc).
„Numărul beneficiarilor programului s-a dublat în doar zece ani, iar bugetul alocat anual s-a mărit de aproape cinci ori în acelaşi interval de timp, depăşind în anul 2018 suma de 1 miliard de lei. Subliniez în context că acest program este cel mai mare din cele 14 programe naţionale derulate de CNAS din punct de vedere al numărului de pacienţi şi al doilea ca nivel de finanţare după cel oncologic”, a precizat Costache.
Conform acestuia, peste 20% din totalul fondurilor alocate programelor naţionale curative sunt alocate acestui program.
„De-a lungul timpului, programul a fost permanent îmbunătăţit pentru a răspunde cât mai bine necesităţilor medicale ale pacienţilor, iar aici aş menţiona că recent s-a făcut o nouă extindere, introducând-se tehnologii de ultimă generaţie de monitorizare electronică a nivelului glicemiei şi de reglare automatizată a acestui nivel. Aceste tehnologii permit creşterea preciziei menţinerii sub control a nivelului glicemiei şi deci pot creşte şansele de evitare a complicaţiilor bolii”, a mai spus el.