Dacă am pleca urechea la ceea ce spun cercetătorii, am ajunge să nu mai punem gura niciodată pe mere, căpșuni, struguri sau ardei roșii. În realitate, trebuie doar să știm cum au fost crescute fructele și legumele, dar și care sunt cele mai sigure.
Cu mere importate din Polonia, caise din Spania sau cartofi din Germania, nu e de mirare că românii au făcut o adevărată obsesie pentru produsele bio și ar plăti în plus pentru un măr zbârcit, cultivat într-o grădiniță, la țară. Iar studiile pe bandă rulantă care mai descoperă câte-o boală dată de pesticide nu fac decât să pună paie pe foc. Oricât de întemeiată ar fi grija pentru o alimentație sănătoasă, specialiștii români spun că și cele mai puțin sigure fructe și legume conțin nutrienți valoroși, de care organismul uman are mare nevoie.
Modelul american
Românii beneficiază încă de pe urma piețelor, unde se mai găsește câte un bătrânel care să-și vândă marfă crescută în curte. Americanii însă, au luat măsuri drastice ca să se asigure că ceea ce pun în gură este natural.
De zece ani încoace, Environmental Working Group (EWG), o agenție federală din Statele Unite cu atribuții în sănătatea publică, alcătuiește o listă a celor mai contaminate fructe și legume, denumită sugestiv „dirty dozen” sau „duzina murdară”. Un astfel de clasament este cu atât mai important cu cât studiile arată că pesticidele sunt cancerigene și pot da peste cap sistemul endorcrin. Tot ele ar fi responsabile de boli grave precum Alzheimer, Parkinson, autism și endometrioză. Recomandarea celor de la EWG nu este de a evita complet aceste fructe și legume, ci de a le cumpăra pe cele organice.
Pe de altă parte, există și „Clean 15” sau lista celor mai puțin afectate de pesticide 15 produse proaspete.
Mărul, pericol public
Cea mai puțin nocivă legumă din duzină ar fi păstăile verzi, cu circa 13 tipuri de pesticide conținute. Pe locul 11 se află cartofii, cu cele mai multe substanțe chimice pe kilogram decât orice altă legumă testată, urmați de roșii, cu aceeași „încărcătură” de 13 chimicale. Pe locurile nouă, opt și șapte se află castravetele, nectarinele și ardeii grași, iar surpriza de pe locul șase este spanacul. Nici piersicele, țelina, căpșunele sau strugurii nu sunt mai sigure de consumat, ultimii având cel puțin 15 tipuri de pesticide. De departe cele mai toxice sunt merele, tratate, cel puțin în SUA, cu difenilamină, un pesticid care previne oxidarea și permite merelor să fie stocate mai multă vreme. În plus, această substanță penetrează coaja și ajunge la pulpa fructului în proporție de 30%, după numai 40 de săptămâni.
Bune pentru noi
Iată fructele și legumele care au trecut testul pesticidelor și datorită faptului că au coaja groasă, care nu permite ca substanțele toxice să fie pătrundă înăuntru:
1. Avocado; 2. Porumb 3. Ananas; 4. Varză; 5. Mazăre verde; 6. Ceapă; 7. Sparanghel; 8. Mango; 9. Papaia; 10. Kiwi; 11. Vinete; 12. Grapefruit; 13. Cantalup; 14. Conopidă; 15. Cartofi dulci.
Un studiu realizat de Institutul de Tehnologie Royal Melbourne din Australia și publicat anul acesta în Journal of Environmental Research arată că efectele negative ale pesticidelor nu sunt ireversibile, ba dimpotrivă.
O singură săptămână de mâncat o dietă complet organică poate reduce nivelul pesticidelor din organism până la 90%.
Mai bine din supermarket decât deloc
În ciuda acestor avertizări însă, decât să renunțăm complet la ele, este de preferat să consumăm fructe și legume, chiar dacă nu sunt bio, a explicat dr. Șerban Damian, nutriționist sportiv prezent la evenimentul de încheiere al campaniei „Cinci porții de legume, fructe sau suc de fructe”.
Cum se calculează o porție
Ce înseamnă totuși o porție de legume, fructe sau suc și cum pot fi „strecurate” în dieta oricui?
„O porție înseamnă cam 80 de grame de legumă sau fruct și cam 200 de ml de suc proaspăt stors. Cinci porții sunt ușor de atins dacă mâncăm dimineața o roșie, la prânz o mâncare de legume și un măr ca gustare. Cuvântul cheie este diversitatea”, a mai arătat specialistul român. Potrivit acestuia, ideal ar fi să mâncăm numai de sezon și să alegem piețele în defavoarea hipermarketului, însă nu ar trebui să facem o obsesie din aceste reguli: „Ideal ar fi să le cumpărăm de la producători autorizați, care sunt obligați să respecte normele privind utilizarea pesticidelor sau de la producători mici, pe care îi cunoaştem şi în care avem încredere. Produsele bio ar trebui să fie cele mai sigure din acest punct de vedere, dar asta-i lumea în care trăim. Nici eu nu am laborator acasă, să văd cum a fost crescută roșia, încerc să mă iau după aspect, miros etc. În timpul iernii, decât nimic, mai bine mâncăm o legumă de import, dar mai bine ar fi să desfacem o conservă, un borcan de gem fără zahăr”.
În privința celor mai bune fructe de vară, specialistul în nutriție spune că este imposibil de făcut un top, fiecare având beneficii asupra sănătății. „Aşa cum se spune, nu trebuie să compari mere cu pere. Ideea este ca orice plantă aduce un spectru unic de nutrienţi şi atâta timp cât variezi consumul acestora, îţi aduci în organism o gamă mai largă. Dacă ne referim la antioxidanți, atunci fructele de pădure și prunele sunt pe primele locuri în top”, spune dr. Șerban Damian.
Legumele care previn bolile de inimă și cancerul
Același lucru este valabil și pentru legume. Roşiile conţin licopen, spune acesta, o substanţă cu potenţial antioxidant şi care este implicată în prevenirea bolilor cardiovasculare, în timp ce cruciferele (varza, conopida) conțin substanțe cu potențial de prevenire a cancerului.
