Din cuprinsul articolului
Pericolul mortal din casele românilor: „Avem multe studii epidemiologice care arată că bolile sunt asociate cu amestecuri de pesticide”, a declarat un cercetător.
Cercetătorii spun că pesticidele găsite în praf sunt asociate cu toxicitatea foarte mare, fiind susceptibile să provoace cancer și perturbarea sistemului hormonal la oameni.
Un studiu care a examinat praful menajer din locuințele din Europa a detectat aproape 200 de pesticide, inclusiv DDT, interzis pe scară largă încă din anii ’70, scrie vineri The Guardian.
Oamenii de știință avertizează: autoritățile de reglementare trebuie să ia în considerare „cocteilurile toxice” de substanțe chimice atunci când autorizează, interzic sau restricționează utilizarea pesticidelor.
Oamenii de știință spun că trebuie examinate riscurile pesticidelor în mod specific, pentru fiecare în parte, dar și atunci când acestea reacționează cu alte substanțe chimice.
Avertismentul lor vizează atât substanțele deja utilizate, cât și pe cele care urmează să fie aprobate.
Cum s-a desfășurat studiul prafului din locuințele europene
În concluziile preliminare ale celui mai mare studiu de acest gen, oamenii de știință care au examinat praful menajer din locuințele din 10 țări europene în 2021 au detectat în total 197 de pesticide.
40% dintre pesticidele găsite în praf sunt asociate cu toxicitatea foarte mare
Mai mult de 40% dintre pesticidele găsite în praf sunt asociate cu toxicitatea foarte mare, fiind susceptibile să provoace cancer și perturbarea sistemului hormonal la om.
„Avem multe studii epidemiologice care arată că bolile sunt asociate cu amestecuri de pesticide”, a declarat prof. Paul Scheepers, de la Radboud Institute for Biological and Environmental Sciences.
El a arătat că pesticidele din praf au ajuns în casele oamenilor aduse pe tălpile pantofilor dar și de pisicile și câinii locatarilor.
Concentrațiile mici de pesticide, potențate de amestecul cu alte substanțe chimice
„Dacă nu ne scoatem pantofii în pragul ușii, atunci preluăm o mulțime de murdărie din exterior. Animalele de companie sunt, de asemenea, o sursă. Există multe studii care indică faptul că animalele colectează anumite contaminări, inclusiv pesticide, din exterior.
Un alt grup este reprezentat de produsele de consum pe care le aducem în casele noastre.
Aici intră orice pesticide pe care le cumpărăm din magazin din anumite motive, iar o sursă importantă o reprezintă tratamentele anti purici și căpușe pentru animalele de companie”, a subliniat prof. Scheepers.
Deși concentrațiile fiecărui pesticid din praf au fost mici, amestecurile a zeci de substanțe chimice ar putea avea un impact semnificativ asupra sănătății, spun autorii cercetării.
De asemenea, în urma contactului cu praful menajer, crește expunerea la pesticidele adesea întâlnite în concentrații mai mari pe fructe, legume și flori.
Profesorul Scheepers a declarat că cei care autorizează utilizarea produselor poluante ar trebui să ia în considerare persistența în mediu, după eventuala interzicere a unor pesticide.
Ce au detectat cercetătorii în praful menajer din casele europenilor
Substanțele PFAS (de la substanțe per-fluoroalchilice și poli-fluoroalchilice, n.r.) sunt cunoscute drept „substanțe chimice veșnice”, deoarece nu se descompun în mediu.
Acestea sunt utilizate într-o gamă largă de produse de consum și procese industriale, iar unele dintre ele au fost asociate cu boli grave la oameni și animale, inclusiv cancer.
S-a observat că PFAS contaminează apele subterane, apele de suprafață și solul.
„Produse precum DDT, care au fost interzise de o lungă perioadă de timp, sunt atât de persistente încât se acumulează în mediu și circulă în mod constant (…)
Acum avem, de asemenea, problema cu PFAS, care este exact o repetare a situației cu DDT (…)
Stabilitatea chimică înseamnă persistența în mediu și, de asemenea, acumularea în lanțul alimentar, deci este probabil ca în viitor să descoperim probleme similare cu alte substanțe chimice persistente”, a menționat prof. Scheepers
Descoperirea DDT în praful din locuințe înseamnă că evaluările de risc ale pesticidelor mai noi ar trebui să ia în considerare interacțiunile cu poluanții persistenți mai vechi, au explicat autorii studiului.
