Din cuprinsul articolului
Medicii refuză să mai facă gărzi suplimentare din cauza faptului că modul de remunerare pentru aceste ore suplimentare este blocat la un nivel salarial aplicabil în 2018. Astfel, un medic primar ajunge să câștige cu 60% mai puțin pentru o oră de gardă față de o oră de lucru normală.
Deși salariile de bază ale medicilor au fost majorate în 2018 direct la nivelul anului 2022 pentru a preveni exodul medical, drepturile salariale aferente gărzilor și sporurilor au fost înghețate, generând diferențe salariale majore și injuste între orele lucrate normal și cele suplimentare, potrivit avocatnet.ro.
Specialiştii atrag atenţia că medicii sunt expuși la un nivel crescut de stres și au un risc mare să sufere de sindromul „burnout” (sindromul „epuizării profesionale”), care le poate afecta deciziile medicale în tratarea pacienţilor, dar și relațiile cu colegii de muncă şi mai ales viaţa personală.
În ultimii ani, în România, mulţi medici au suferit de pe urma gărzilor prelungite, de 24 de ore, unii dintre ei pierzându-şi chiar şi viaţa după un astfel de program de lucru.
De altfel, oboseala accentuată şi teama de erori medicale sunt cele mai frecvente efecte ale gărzilor în spitalele româneşti.
Organizaţia Mondială a Sănătății are câteva recomandări: angajaţii din sistemul sanitar ar trebui, în primul rând, să conştientizeze că lucrează într-un mediu extrem de stresant şi să găsească timp pentru un hobby sau un sport.
Drepturi salariale raportate la 2018
Prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România, atrage atenția în acest sens și spune că turele de gardă nu sunt plătite în raport cu salariile din 2025.
„În această privință, nu s-a venit cu nicio actualizare de aproape zece ani. Salariile au crescut în sistemul medical, ar fi trebuit să fie majorate și plățile pentru efectuarea turelor de gardă”, subliniază cadrul medical.
Prof. dr. Cătălina Poiană a fost prezentă marți, 2 aprilie, la prima ediție a podcastului „Capital de Sănătate” moderat de redactorul-șef al Revistei Capital, Sorin Andreiana. Episodul în întregime poate fi urmărit pe pagina de YouTube „HAI România”.
Turele de gardă din spitale și problemele din sistem
Președintele Colegiului subliniază că medicii pierd foarte mulți bani de pe urma acestei probleme. „Într-adevăr, dacă s-ar actualiza plata turelor de gardă pentru venitul din 2025 am vorbi de o încărcătură financiară mare, însă poate fi una eșalonată, în două sau trei tranșe. De asemenea, orele petrecute la camera de gardă nu se încadrează la vechimea în muncă”, subliniază prof. dr. Cătălina Poiană.
Cadrul medical menționează apoi că unele specializări sunt foarte dificile în sistemul de sănătate, iar când este vorba și de ture de gardă, stresul este și mai mult amplificat.
„Am și primit solicitări din partea medicilor pentru a veni cu propunerea către decidenți de a scurta în mod legal și turele de gardă. Conform legislației din România, după o gardă de 24 de ore, medicul ar trebui să primească liber, însă acest lucru nu se întâmplă din cauza deficitului de personal.
Riscuri și provocări
Președintele Colegiului Medicilor atrage atenţia că munca foarte dificilă din gărzile din spitale implică o serie de pericole. În context, dr. Poiană subliniază necesitatea ca turele să fie unele mai scurte, pentru ca doctorii să se poată odihni.
„Riscul de a greși este unul mult mai mare atunci când crește și gradul de oboseală. Și nimeni nu vrea și nu trebuie să greșească în sistemul de sănătate”, declară prof. dr. Cătălina Poiană.
„Cu cât ești mai solicitat, cu atât ești mai supus greșelii orice om obosit poate să producă o eroare mult mai repede și mult mai ușor decât un om odihnit. E firesc cu cât gradul de tensiune, de încărcătură emoțională să fie unul mai mare, cu atât și riscul de a greși să fie unul semnificativ.
De aceea, trebuie schimbate multe lucruri în sistem și rezolvate unele probleme, chiar înainte să se întâmple”, a mai spus președintele Colegiului Medicilor din România în cadrul podcastului „Capital de Sănătate”.
