Performerii anului 2021. Prof. Dr. Radu Mircea Gorgan, nominalizat de revista Capital la categoria Medicul Anului

Prof. Dr. Mircea Radu Gorgan este unul dintre cei mai reputați neurochirurgi români în ciuda discreției de care dă dovadă. În prezent, neurochirurgul Mircea Radu Gorgan ocupă funcția de Șef Secție Clinică Neurochirurgie IV din cadrul spitalului Bagdasar Arseni, colaborator al Clinicii ExMedica și este profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București.

Până la sfârșitul anului 2021 a fost Directorul Medical a unuia dintre cele mai mari spitale din țară, el ocupând această funcție din anul 2009, timp în care nu a renunțat să se ocupe de pacienții săi, operând peste 25.000 de persoane care aveau nevoie de intervenții pentru îmbunătățirea și chiar salvarea vieții.

Dacă doriți să-l votați ca ”Performerul anului 2021 în medicină ”o puteți face aici.

Recunoașterea activității domnului prof. dr. Mircea Radu Gorgan a fost confirmată și de alegerea domniei sale ca Președinte și Vice-președinte al Societății Române de Neurochirurgie în mai multe rânduri.

Activitate academică. Domnul Mircea Radu Gorgan este profesor universitar, doctor în științe medicale, conducător științific teze de doctorat neurochirurgie. Prof.dr. Gorgan deține și un atestat în Managementul Sănătății Publice și Serviciilor de Sănătate. Are publicate mai multe studii clinice, programe de cercetare și cărti, conform CV-ului impresionant deținut. Totodată, meritele profesionale ale domnului prof.dr. Mirea Radu Gorgan au fost recunoscute de numeroase premii și distincții care i-au fost oferite.

Mircea Radu Gorgan, deţine recordul de cele mai multe operații într-o gardă: 11 în 24 de ore

Mircea Radu Gorgan consideră că ”Nu se apreciază dificultatea unei zile pentru un chirurg după numărul de operaţii, ci după tipul de operaţii.”

Despre neurochirurgia românească, actualul Șef Secție Clinică Neurochirurgie IV din cadrul spitalului Bagdasar Arseni și crede că a făcut pași importanți și că românii au acces acum mai ușor la servicii medicale de calitate pe tot cuprinsul țării.

”Românii au acces mai uşor la investigaţii, diagnosticul se pune mai repede, numărul neurochirurgilor şi al centrelor de neurochirurgie a crescut, deci rezolvăm mai multe cazuri. Înainte, cred că mureau foarte mulţi fără să fie diagnosticaţi, mai ales cei cu tumori cerebrale, fie la neurologie, fie la psihiatrie. Nu erau nici RMN (n. r. – rezonanţă magnetică nucleară), nici computer tomograf.”

Neurologia și neurochirurgia două discipline care trebuie să fie surori bune

Prof. dr. Mircea Radu Gorgan militează pentru crearea unei rețele performante de centre de urgenţă la care să fie aduşi pacienții suspecți de accidentul vascular cerebral cu salvări dedicate acestor pacienţi şi care să beneficieze de intervenţie rapidă. Structura e făcută deja. Mai trebuie doar destinate salvări şi nominalizate spitale unde au neurologie şi neurochirurgie performante.

”Pentru că există două etape: una este de tentativă de recalibrare şi revascularizare administrând anticoagulante sau cateterizare, printre altele. Și unde treaba este mai serioasă, adică s-a făcut ditamai cheagul de sânge în creier, atunci să chemăm un neurochirurg care să scoată cheagul, să oprească sângerarea, să închidă artera ruptă şi gata. Şi-am salva mii de oameni. Și în infarctul cerebral se pot face multe.” a spus medicul primar în neurochirurgie.

Doctorul Gorgan l-a avut ca mentor pe profesorul Arseni, despre care își amintește cu mare respect: ”Eu am fost învăţat de profesorul Arseni. Arseni venea la 6 dimineaţa în spital şi la ora 7 îşi făcea vizita pe secţie. Păi, nu mergea să facă singur vizita. Era suficient să ştii că vine „balaurul“ şi trebuia să fii înaintea lui acolo, că mai trebuia să-i şi prezinţi pacienţii.”

Profesorul Gorgan, mândru de noua generație de medici neurochirurgi

Discutând de viitorul neurochirurgiei românești profesorul este încrezător. Recunoaște la mulți dintre studenții și rezidenții săi aceiași implicare pe care a avut-o și el. Recunoaște că medicina implică multe sacrificii, înseamnă multe ore de studiu și sute de ore petrecute alături de pacienți.

El spune că cei care aleg să-şi facă rezidenţiatul în secția de neurochirurgie sunt tineri hotărâţi să facă sacrificii. Are și un fel de regret estompat de mândria părintească. Din păcate, mulți neurochirurgi pleacă din România, pregătirea acestora fiind apreciată oriunde în lume.

”Secția este acreditată de Societatea Europeană de Neurochirurgie ca fiind un centru care poate să asigure învăţământul de rezidenţiat în specialitate oricărui rezident european. Deci cei care pleacă de la noi şi scriu în curriculum vitae că au terminat la noi pregătirea de neurochirurg sunt bine primiţi peste tot, chiar prea bine primiţi, dacă stau eu bine şi mă gândesc.”