Din cuprinsul articolului
Performanța negativa privind consumul excesiv de antibiotice. Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, trage un semal de alarmă cu privire la pericolele uriașe ale consumului de antibiotice.
Pentru al 14-lea an consecutiv, Grecia continuă să aibă o performanță negativă privind consumul excesiv de antibiotice, precum și rezistența la medicamentele antimicrobiene în comunitate, dar mai ales în spitale – o situație întâlnită de altfel și în România.
Utilizarea necontrolată a antibioticelor, adesea fără prescripție medicală, precum și lipsa măsurilor adecvate de prevenire a infecțiilor au înrăutățit situația. Ce spun experții și ce rol ar putea juca prevenția?
Grecia ocupă primele locuri privind infecțiile și cazurile mortale în spitale
Potrivit unui raport întocmit de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, care a vizitat Grecia în urmă cu șase luni, Grecia este una din primele țări din Uniunea Europeană care prezintă o rezistență a microbilor la antibiotice foarte ridicată, ceea ce o plasează pe primele locuri privind infecțiile și cazurile mortale în spitale.
Specialiştii în boli infecțioase precum tusea convulsivă, rujeola sau meningita reapar în comunitate, în timp ce germenii foarte rezistenți au devenit o bătaie de cap pentru medicii din spitale.
Astfel, Grecia este prima în consumul de antibiotice la nivel global. Ea se numără printre țările cu cele mai ridicate niveluri de rezistență antimicrobiană și pentru anumite tipuri de microbi, precum agenții patogeni gram negativ rezistenți la carbapenemă, devenind astfel o problemă majoră în special în mediul spitalicesc.
Utilizarea necontrolată a antibioticelor
Cifrele în cazul Greciei sunt din ce în ce mai pesimiste; pentru al 14-lea an consecutiv continuă să aibă această performanță negativă privind consumul excesiv de antibiotice, precum și rezistența la antimicrobiene în comunitate, dar mai ales în spitale între toate țările europene. Utilizarea necontrolată a antibioticelor adesea fără prescripție medicală și lipsa măsurilor adecvate de prevenire a infecțiilor au înrăutățit situația.
16% dintre cetățeni obțin antibiotice de la farmacie fără prescripție medicală
Experții sanitari au raportat că 16% dintre cetățenii greci obțin antibiotice de la farmacie fără prescripție medicală, în timp ce 50% din infecțiile spitalicești ar putea fi prevenite prin aplicarea sistematică a măsurilor preventive. Tributul în vieți omenești este foarte scump; în anul 2020 a fost înregistrat circa 2.000 de decese din cauza microbilor multirezistenți, spre deosebire de Suedia unde, la aceeași populație, cifra corespunzătoare este de /…/ de decese pe an, demonstrând astfel că s-a depășit deja limita dincolo de care antibioticele, dintr-un instrument aflat în mâinile științei, pot fi fatale pentru viața umană, pierzându-și astfel eficacitatea.
Bacteriile rezistente la antibiotice
În unele cazuri rare, bacteriile rezistente la antibiotice moderne pot fi însă sensibile la antibiotice mai vechi cum ar fi, de exemplu, penicilina și unele tulpini bacteriene pot deveni rezistente la antibiotice complexe, dar rămân totuși vulnerabile la antibiotice mai puțin utilizate în ultimii ani.
Totuși, pentru combaterea bacteriilor multi-rezistente este nevoie în primul rând de antibiotice de ultimă generație, de un tratament combinat utilizând mai multe clase de antibiotice simultan, de o terapie alternativă, cum ar fi bacteriofagii sau imunoterapia și, firește, prevenția rămâne crucială pentru limitarea răspândirii rezistenței microbiene, incluzând utilizarea responsabilă a antibioticelor și igiena adecvată, potriit RRA.
