Din cuprinsul articolului
Datele referitoare la pensionare în România relevă o schimbare semnificativă în dinamica populației active și pensionate. Începând de anul viitor și până în 2030, peste 600 de persoane din generația „baby boomers” vor împlini zilnic vârsta de 65 de ani, conform proiecțiilor bazate pe datele Institutului Național de Statistică (INS). Acest val de pensionări arată că, în medie, un român va atinge această vârstă la fiecare două minute, punând presiune pe sistemul de pensii.
Aspecte principale:
Vârsta medie de pensionare:
În 2023, vârsta medie de pensionare era de 59,5 ani. Aceasta este mai mare cu:
– 0,8 ani la bărbați decât la femei.
– 0,5 ani în mediul rural față de cel urban.
Pensionare anticipată
Femeile au ieșit la pensie anticipat într-un procent mai mare decât bărbații (1 din 5 femei față de 1 din 7 bărbați).
Persoanele căsătorite se pensionează cel mai devreme, la puțin peste 59 de ani
După starea civilă, persoanele căsătorite se pensionează cel mai devreme, vârsta medie la ȋncasarea primei pensii ȋn cazul acestora fiind de 59,3 ani. Cel mai târziu se pensionează persoanele necăsătorite, vârsta medie fiind de 60,1 ani. Pentru persoanele divorţate valoarea acestui indicator a fost de 59,4 ani, iar pentru cele văduve de 59,8 ani.
Cea mai mare pondere a celor care și-au amânat pensionarea, obţinând astfel o pensie mai mare, a fost ȋn rândul celor cu studii superioare.
Continuarea activității după pensionare:
Aproximativ 20.600 de pensionari au lucrat în următoarele șase luni de la încasarea primei pensii. Peste 25.000 s-au reangajat part-time.
Principalele motive:
- 54,3%: nevoia de venit suplimentar.
- 23,7%: dorința de a se simți utili.
Reangajarea după o perioadă:
Peste 45.000 de pensionari, care nu mai lucrau la data pensionării, au revenit pe piața muncii, invocând tot necesitatea unui venit suplimentar.
Rata sărăciei la vârsta pensionării
România se situează într-o poziție relativ bună în Europa în ceea ce privește rata sărăciei pentru persoanele de 65+ ani, conform Eurostat, citat de HotNews.
Aceste tendințe subliniază nu doar impactul financiar al tranziției către pensie, ci și importanța menținerii unui scop activ în viața post-pensionare. România trebuie să răspundă acestor provocări, inclusiv prin adaptarea politicilor sociale și economice.
