Când începe Postul Paștelui în 2020. Avem această săptămână de acomodare! Plus: în ce date sărbătorim Paștele în următorii ani și cum sunt calculate acestea

Din cuprinsul articolului

Postul Paștelui 2020 va începe la 2 martie și este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi mari ale Bisericii Ortodoxe. Este un post de întărire fizică și spirituală, deloc ușor, însă cu multă mulțumire sufletească.

Postul Paştelui se parcurge fără consumul de carne şi lactate, iar în cele 40 de zile sunt doar două zile de dezlegare la peşte, de Buna Vestire şi de Florii, comparativ cu postul Crăciunului, când sunt 15 zile cu dezlegare la peşte.

Pe 22 februarie 2020 sunt Moșii de Iarnă, sărbătoarea creștină care îi pomenește pe toți adormiții neamului și are loc înainte de Săptămâna Albă, precursoarea Postului Paștelui.

Moșii de iarnă 2020. Unul dintre cele mai puternice ritualuri creștine, ce trebuie să faci în această zi pentru sufletele celor dragi

Începând cu 24 februarie, în calendarul ortodox este notată Săptămâna Albă, săptămână de acomodare, de setare a intențiilor pentru asprul post ce va veni. În Săptămâna Albă consumul de carne este interzis, însă sunt permise toate alimentele de origine animală obținute natural: ouă, brânză, lapte.

Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină.

Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an. În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.

Conform credinței populare, Postul Paștelui este împărțit în două perioade: Postul Păresimilor, care ține până în Duminica de Florii și Postul Paștelui, reprezentat de ultima săptămână, Săptămâna Mare.

În Postul Paștelui credincioșii se abțin de la alimentele interzise (carne, ouă, pește, brânză, lapte..), dar, totodată, adoptă o atitudine spirituală, fiind îndemnați la rugăciune și purificare sufletească.

În fiecare sâmbătă, au loc slujbe pentru pomenirea morților; femeile duc la biserică prescuri. În Sâmbăta Mare, dimineața, duc la biserică o prescură mai mare și o sticlă de vin. Prescura urmează a fi tăiată în bucățele mici, stropite cu vin. Noaptea, după slujba de Înviere, acestea sunt împărțite credincioșilor.

Se spune că de la postul propriu-zis pot fi scutiți copiii, femeile gravide, lăuzele și bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual și de rugăciuni. Totodată, în Postul Paștelui nu se fac nunți, botezuri și nu se țin petreceri. În Postul Paștelui nu se cântă și nu se dansează. Potrivit rânduielilor bisericești, această perioadă de post amintește de suferințele lui Hristos pe cruce. Astfel în această perioadă pentrecerile sunt considerate nepotrivite.