Sângerările gingivale și inflamația gingiei anunță grava boală care afectează 90% dintre români, într-o formă sau alta

Sângerările gingivale, disconfortul și inflamațiile țesutului sunt de cele mai multe ori primele semne ale unei boli parodontale.

Despre cauzele apariției afecțiunii paradontale, tratament și prevenție a povestit în exclusivitate pentru Doctorul Zilei, doctorul Ion Melnic, specialist în chirurgie dento-alveolară și coordonatorul clinicii care îi poartă numele.

Dr. Ion Melnic: 90% dintre români suferă de o formă de parodontoză!

Boala parodontală este o afecțiune a țesutului care asigură menținerea și susținerea dinților în oasele maxilare. Factorul determinant în producerea bolii parodontale îl reprezintă placa bacteriană, însă o cauză importantă îl reprezintă și factorii favorizanți locali și generali, cum ar fi bolile generale, sistemice (diabetul zaharat).

Principala cauză a numărului mare de români afectați de parodontoză este prevenția precară. Mai exact, 58% dintre români ajung într-un cabinet stomatologic doar atunci când au dureri.

“Semnele sunt de cele mai multe ori ignorate de pacienți și din acest motiv, de cele mai multe ori apar depuneri de tartru şi placă bacteriană. Se ajunge, astfel, la un stadiu avansat de afectare al parodonţiului, la apariţia mobilităţii dinţilor şi, într-un final, la apariţia pungilor parodontale şi chiar la pierderea dinţilor. Realitatea este că aproximativ 30% dintre români nu mai au niciun dinte în gură”, ne-a spus doctorul Ion Menlic.

Principalele cauze ale afecțiunii parodontale:

• Igiena deficitară,
• Fumatul,
• Bolile sistemice (diabetul zaharat),
• Alimentaţia bogată în săruri minerale şi săracă în fructe,
• Stresul,
• Diverși factori hormonali (gingivita de sarcină).

“Cele mai agresive forme de afecțiuni parodontale vizează persoane cu vârsta de peste 20 de ani, evoluând rapid și producând pierderi dentare. Boala parodontală este o afecțiune complexă care trebuie, în primul rând, înțeleasă și conștientizată pentru ca ulterior, tratamentul de specialitate să aducă cele mai bune rezultate, precum și menținerea sănătății parodontale a dinților”, ne-a declarat doctorul Melnic.

Diagnosticul se stabilește în cadrul unui control de rutină

În cadrul unui control stomatologic de rutină, se poate stabili gravitatea afecțiunii parodontale. Dacă vorbim de un stadiu incipient, tratamentul constă într-un simplu detartraj pentru îndepărtarea factorului favorizant numărul 1, respectiv tartrul. În cazul parodontopatiilor însă, care reprezintă următorul stadiu al gingivitei netratate în mod corespunzător, tratamentul poate necesita mai multe etape.

La ora actuală există două tipuri de tratament. Unul non-chirurgical și altul chirurgical.

Tratament non-chirurgical:

“Chiuretaj în câmp închis, ce presupune o curăţare atentă a suprafeţei radiculare expuse, îndepărtând tartrul şi placa bacteriană de la nivelul pungilor parodontale, netezind aceste suprafeţe şi îndepărtând toxinele de la acest nivel. Practic, medicul parodontolog realizează o curățare mai amanunțită a tuturor suprafețelor dentare, a rădăcinilor și a gingiilor. Scopul acestei intervenții este îndepărtarea în totalitate a factorilor cauzali ai bolii parodontale: placă bacteriană, tartru, precum și țesuturile inflamate sau infectate”, ne-a mai explicat specialistul.

Tratament chirurgical regenerativ:

Medicul spune că acest tip de tratament are ca scop reducerea adâncimii pungilor parodontale şi repararea, pe cât posibil, a distrugerilor cauzate de boala parodontală.

“Există mai multe tehnici chirurgicale folosite. Unele dintre ele presupun adiții osoase și aplicarea unor membrane de regenerare. Medicul parodontolog este cel care hotărăște ce tip de intervenție este indicat pentru fiecare pacient”, punctează doctorul.

După tratament este esențială monitorizarea pacientului

Pentru obţinerea unor rezultate favorabile pe termen mediu şi lung, este necesară instituirea unui tratament de menţinere şi consolidare individualizat pentru fiecare pacient, precum şi monitorizarea pacientului de minimum patru ori pe an.

“Pentru a realiza acest lucru, venim în întâmpinarea pacienților prin crearea unui program de recall. Practic, pacienții care au fost diagnosticați și tratați pentru boala parodontală, sunt monitorizați pe termen lung, sunt chemați la controale și igienizări o dată la 4 luni. De asemenea, pacienții primesc sfaturi pentru îmbunătățirea igienei orale și a modalităților de prevenire a reacutizării bolii parodontale”, ne-a mai explicat doctorul Melnic.