Din cuprinsul articolului
Cleopa Ilie, născut cu numele de Constantin Ilie (n. 10 aprilie 1912, comuna Sulița, județul Botoșani – d. 2 decembrie 1998, Mănăstirea Sihăstria) a fost arhimandrit și stareț la Mănăstirea Sihăstria, fiind un renumit trăitor al credinței ortodoxe.
Părintele Cleopa a fost, este și va rămâne unul dintre cei iubiți duhovnici ai Moldovei. Cuvintele fostului arhimandrit şi stareţ al mănăstirii Sihăstria din Neamț erau balsam pentru miile de oameni care căutau vindecare și alinare la el.
Părintele spunea de multe ori că invocarea norocului e un mare păcat, o invocare a diavolului.
Părintele Cleopa: „Ferește-te să spui acest cuvânt!”
Acesta era revoltat că pomenirea acestui idol al răului ajunsese chiar și în pomelnice. De multe ori, credincioşii lăsau pomelnice la mănăstire, în care cereau să aibă parte de noroc.
„Am văzut pe unele pomelnice pe care le aduceţi, că pomeniţi pe dracul Noroc, zicând „pentru norocul fetei, pentru norocul băiatului, pentru norocul familiei”. Ce mi-ai pus pe dracul pe pomelnic? Voi ştiţi cine a fost Noroc? Cel mai mare demon, care a secerat milioane de suflete”, sunt cuvintele stareţului de la mănăstirea Sihăstria preluate în volumul 7 al lucrării „Ne vorbeşte părintele Cleopa”.
Ferește-te să spui acest cuvânt! Până la venirea lui Iisus Hristos, oamenii se închinau la tot felul de zeităţi şi idoli, unii dintre ei fiind veneraţi şi în zilele noastre.
„Voi vedeţi că până la venirea lui Iisus Hristos, China care se închina la idoli, India şi Japonia şi Insula Java şi atâtea state care se închină încă la diavoli, lui Brahma, lui Buda, lui Krishna, lui Zoroastru şi la toţi dracii?
Voi ştiţi că până la venirea Domnului, oamenii sălbatici şi nebuni pentru fiecare păcat aveau un zeu?”, obișnuia să spună duhovnicul în timpul slujbelor sale.
Părintele Cleopa spune că în idolatria se manifesta şi faţă de Moloh, zeul fericirii la romani, la sumerieni şi la cartaginezi, sau zeul norocului.
„Cum era acest zeu Moloh sau noroc, cum îi zicem astăzi? Îi purta statuia într-o căruţă cu doua roţi, făcută din aramă sau din argint. În spatele zeului Noroc avea un cuptor de aramă şi în faţa lui o tigaie de aramă; şi-i dădea foc lui Noroc pe la spate, până se înroşea şi tigaia şi el.
Popii lui purtau în mâini nişte securi mari, ascuţite”, este tabloul înfiorător în care este prezentat Moloh.
Românii să se salute cu „bună ziua”, nu „hai, noroc”
Părintele Cleopa a susținut întotdeauna că diferitele formule de salut care conţin cuvântul „noroc” nu sunt decât invocări ale diavolului.
„Numai ce auzi pe beţivi la crâşmă zicând: Hai noroc, cumătre ! Uneori vezi creştini pe drum că se salută: Hai noroc, vecine ! Dacă l-ai întreba cine-i Noroc, nu ştie, dar ştie să-l pomenească. Mai chemi pe dracul Noroc, după atâtea mii de ani? Te închini la satana?
Zi, bună ziua! Când zici, bună ziua, arăţi că Dumnezeu e bun. Vă rog să nu-l mai puneţi pe pomelnicele voastre şi nici să nu-l mai pomeniţi pe idolul noroc!”