Părintele Cleopa: Ce trebuie să facă toți creștinii când intră în biserică. „Nu mai sărutați sfinții pe…”

Părintele Cleopa: Ce trebuie să facă toți creștinii când intră în biserică. „Nu mai sărutați sfinții pe…” Sfaturile părintelui pentru credincioși:

 

Considerat unul dintre cei mai importanti duhovnici ai Bisericii Ortodoxe romane, părintele Cleopa a scris in „Ne vorbeste Parintele Cleopa” cateva reguli de care trebuie să ținem cont atunci când mergem la biserică.

Duhovnicul de la Sihastria le-a lasat credinciosilor pentru a fi urmate in zilele in care merg sa se inchine duminicile si in zilele de sarbatoare. „Barbatii in biserica trebuie sa stea in partea dreapta, iar femeile in partea stanga”

Cât de importantă este iertarea

1. Prima conditie canonica pentru a merge la Sfanta Biserica este sa te ierti cu toti. Daca merge mama la biserica, sau tata, sa zica: „Iertati-ma, mai baieti! Iarta-ma, sotie!”

2. Cand mergi la Biserica, sa duci un mic dar din casa ta. Macar o lumanarica, macar un banut, o prescura, un pahar de vin, ce poti.

Ca prin acel mic dar pe care-l duci tu la biserica se binecuvanteaza toata averea ta, caci il dai jertfa lui Dumnezeu.

3. La biserica este bine sa mergi mai de dimineata, ca sa poti apuca Evanghelia Invierii de dimineata si Slavoslovia. Si totodata daca te duci mai devreme, te poti inchina linistit, nu-i lume multa la biserica, te duci la locul tau fara sa deranjezi slujba.

4. Barbatii in biserica trebuie sa stea in partea dreapta, iar femeile in partea stanga. Si in ordinea aceasta trebuie sa stea in biserica: barbatii batrani in frunte, cei mai putin carunti la spate, cei mai tineri in spatele lor, flacaii si baietii tot asa.

La fel si femeile.

Mare păcat să facem asta

5. Sa nu vorbiti in biserica, pentru ca este mare pacat. Daca este mare nevoie sa vorbesti, vorbeste in soapta sau prin semne. „Sa nu sarutati sfintii pe fata, ca-i pacat”.

6. Daca mergi la biserica, sa nu iesi pana nu se termina slujba. Numai, Doamne fereste, daca esti bolnav, sau daca patesti ceva.

Dar altfel sa nu iesi, ca, daca iesi inainte de terminarea Liturghiei, esti asemenea cu Iuda, care a iesit de la Cina de Taina, unde erau la masa Mantuitorul cu Apostolii si s-a dus si L-a vandut pe Hristos. Asa arata Sfantul Ioan Gura de Aur.

7. Cand va inchinati la sfintele icoane, sa nu sarutati sfintii pe fata, ca-i pacat. Nu-i voie. Daca sfantul este pictat in picioare, ii saruti picioarele, daca este pictat pe jumatate, il saruti la partea de jos.

8. Dupa ce da preotul binecuvantare de Sfanta Liturghie, nimeni nu mai are voie sa se inchine la icoane in biserica, sau sa mai duca daruri la altar, ca este mare pacat…

Ca daca te duci si el se opreste de la Liturghie, ii raman o multime de rugaciuni si are pacat.

Darurile se dau la biserica pana se da binecuvantarea de Liturghie. De atunci inainte nu mai este voie nici sa te inchini la icoane, pentru ca ii tulburi pe cei care vor sa asculte Sfanta Liturghie.

Când se stă în genunchi

9. Crestinii trebuie sa stea in genunchi cand se sfintesc preacuratele daruri, cand se canta: Pe Tine Te laudam, pe Tine bine Te cuvantam… !

Altii stau in genunchi si la Evanghelie. Nu-i o greseala. La Axionul Maicii Domnului si la Tatal nostru, atunci se sta. Si dupa ce se canta Tatal nostru se face sarutarea pacii. Asa se facea inainte. Acum in unele biserici s-a uitat.

10. Dupa ce-ai primit Preacuratele Taine ale lui Iisus Hristos, treci la usa diaconeasca, ca acolo sa-ti dea anafora si un paharut de vin.

Apoi treceti la strana sau in pridvor, sa va cititi molitfele sau rugaciunea de multumire dupa Sfanta Impartasanie. Cel ce s-a impartasit, nu mai are voie sa sarute

mana preotului. Pana nu stai la masa nu mai ai voie sa saruti nici sfintele icoane, nimic, ca ai primit pe Hristos atunci. Dupa masa poti sa saruti mana si sfintele icoane.

Atenție! Să nu faci asta după împărtășanie!

Dupa impartasanie n-ai voie sa scuipi trei zile si trei nopti, dupa randuiala canonica. Dar macar pana a doua zi, macar 24 de ore sa tineti minte.

Cei casatoriti, care vor sa se impartaseasca cu Preacuratele Taine, trebuie sa pazeasca curatia in familie, macar trei zile, iar dupa ce s-au impartasit sa tina macar doua zile. Iar in posturi, trebuie sa traiasca toate zilele in curatie.

„Nu cumva sa-l duca diavolul de la biserica la crasma sau la joc, ca atunci e vai de el“ Ultimele patru reguli de buna cuviinta fac trimitere la comportamentul crestinului dupa ce pleaca de la slujba oficiata la biserica:

11. Cel ce a venit la biserica dintr-o familie, se cheama apostolul familiei. El trebuie sa ia sfanta anafora pentru toti cei de acasa.

Cei de acasa n-au voie, Doamne fereste, in Duminici si sarbatori, sa manance ceva, pana nu vine cel de la sfanta biserica, sa le aduca sfanta anafora, sa se impartaseasca cu sfanta anafora in locul Preacuratelor Taine.

Ca sfanta anafora pe greceste se cheama „antidoron“, adica „contra chip“, tine locul Preacuratelor Taine pentru cei ce nu pot sa se impartaseasca.

Duminica si in sarbatori, in timpul Sfintei Liturghii, n-ai voie sa faci mancare, ca este mare pacat. Fa mancarea de sambata seara si pune-o undeva la rece, si o incalzesti cand veniti de la biserica.

Asa a fost la stramosii nostri. Intrebati batranii ca asa tineau inainte, notează noutati.info.

Părintele Cleopa (pe numele de mirean, Constantin) s-a născut într-o familie de ţărani, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei Alexandru Ilie.

Urmează cursurile şcolii primare din satul natal, făcând apoi trei ani de ucenicie duhovnicească la schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea.

În decembrie 1929 se alătură obştii schitului Sihăstria, alături de fratele mai mare, Vasile. Pe 12 decembrie 1932, de ziua Sfântului Ierarh Spiridon, sunt primiţi în obştea schitului. În 1935 este luat în armată, în oraşul Botoşani.

În 1936 se reîntoarce la schit şi este tuns în monahism pe 2 august 1937, primind numele „Cleopa”. În iunie 1942 este numit locţiitor de egumen, datorită stării de sănătate a stareţului Ioanichie Moroi.

Pe 27 decembrie 1944 este hirotonit ierodiacon, iar pe 23 ianuarie 1945 este hirotonit ieromonah de către Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareţ al Mănăstirii Neamţ. Ulterior este numit oficial egumen al Schitului Sihăstria.

În 1947, Schitul Sihăstria este ridicat la rang de mânăstire, iar protosinghelul Cleopa Ilie este făcut arhimandrit, cu aprobarea patriarhului Nicodim Munteanu.

În 1948, urmărit de Securitate, se retrage pentru şase luni în pădurile din jurul Mânăstirii Sihăstria.

Pe 30 august 1949, Arhimandritul Cleopa Ilie este numit stareţ al Mânăstirii Slatina Suceava unde se transferă alături de 30 de călugari din obştea Mânăstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei patriarhului Justinian Marina.

Întemeiază la Mânăstirea Slatina o obşte care numără peste 80 de persoane. Între 1952-1954, este urmărit de Securitate şi se retrage în Munţii Stănişoara, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc.

După 2 ani este readus în mănăstire, din ordinul Patriarhului Justinian. În 1956, revine la metanie, iar în primavara anului 1959, se retrage pentru a treia oară în Munţii Neamţ, unde îşi petrece următorii 5 ani.

Revine la Mânăstirea Sihăstria în toamna anului 1964, ca duhovnic al întregii obşti, şi povăţuieşte fără întrerupere atât calugări, cât şi mireni, timp de 34 de ani. Încetează din viaţă pe 2 decembrie 1998.