Pancreasul doare? Semnele de alarmă ale cancerului de pancreas

Pancreasul doare? Pancreasul are circa 15 centimetri și este sub forma unui tub spongios situat sub stomac, de formă alungită, cu o greutate de aproximativ 70 de grame.

El are două roluri majore pentru organism: produce sucuri digestive (enzime), care ajută intestinele la descompunerea alimentelor; produce hormoni, inclusiv insulină, care reglează nivelul zaharurilor și amidonului din corp. Cancerul pancreatic se produce atunci când celulele maligne cresc, se divid și se răspândesc în țesuturile din pancreas, explică medici citați de site-ul medical webmed.com.

Pancreasul nu doare. Primele simptome: senzația de greață, lipsa poftei de mâncare

Cancerul pancreatic mai este numit și cancer ”tăcut”, deoarece simptomele nu apar în stadiile incipiente ale bolii. Cu cât cancerul începe să se răspândească, apar dureri în partea superioară a abdomenului. Durerea devine tot mai puternică, în special după ce persoana mănâncă sau stă întinsă.

Alte simptome sunt: greața, pierderea poftei de mâncare, scăderea în greutate, oboseală și chiar depresie.

Cauze: fumatul, zestrea genetică

Deși cauza exactă a cancerului de pancreas nu este cunoscută, fumatul reprezintă principalul factor de risc. Fumătorii riscă de trei ori mai mult să se îmbolnăvească decât nefumătorii. Cele mai multe cazuri de cancer pancreatice s-au dezvoltat după vârsta de 45 de ani. Aproximativ 20% dintre cei cei diagnosticați cu cancer pancreatic suferă de diabet. Alți factori de risc sunt reprezentați de boli precum pancreatita cronică sau ciroza hepatică.

Istoricul familial are o importanță majoră, dar și o alimentație bogată în grăsimi, obezitatea sau lipsa de exerciții fizice pot juca un rol important în dezvoltarea bolii.

Senzația de greață, un simptom cheie. Diagnosticarea

Elementul cheie al acestei boli este diagnosticarea în timp util. Un medic nu poate vedea sau simți o tumoră în timpul unui examen de rutină. Pentru a ajuta la stabilirea diagnosticului și a determina ce tratament trebuie urmat, trebuie efectuate teste imagistice. Diagnosticul final se poate determina dintr-o biopsie, se ia o mostră din țesut și ulterior este analizată.