Din cuprinsul articolului
Până acum s-a crezut că stările de nervozitate sunt normale, dar medicii trag semnalul de alarmă: Ai putea suferi de această boală!
Anumite probleme de sănătate dau stări de nervozitate, spun specialiștii. Nervozitatea cronică poate indica tulburări psihice, boli cronice și probleme care ar putea priva creierul de substanțe nutritive și oxigen.
Tulburările de anxietate
În categoria tulburărilor de anxietate se incluse următoarele forme: anxietate generalizată, fobie socială, fobii specifice, atac de panică și stres. Când o persoană suferă de anxietate, ea se confruntă cu o frică foarte intensă și care, de cele mai multe ori, nu este justificată prin prezența unei situații periculoase. În acele momente, persoana în cauză poate simți stări de iritabilitate și emoții negative foarte intense. Vindecarea este posibilă cu tratament și asistență de specialitate. De ajutor sunt terapiile cognitiv comportamentale.
Insuficiența cardiacă
Când o persoană se simte nervoasă, implicată poate fi insuficiența cardiacă, o problemă care se caracterizează prin incapacitatea inimii de a pompa o cantitate adecvată de sânge în organism.
Insuficiența cardiacă poate produce iritabilitate
Poate provoca dificultăți de respirație, umflarea picioarelor, oboseală, slăbiciune și dificultăți de concentrare. În plus, insuficiența cardiacă poate compromite circulația sângelui către creier, fapt care produce iritabilitate. Pentru a o preveni, este bine să ții sub control factorii de risc precum diabetul, obezitatea și hipertensiunea arterială.
ADHD, dificultate în controlul comportamentelor impulsive
Frecvent apărută la copii, tulburarea de hiperactivitate și deficit de atenție (sau ADHD) poate să apară în jurul vârstei de 6-7 ani și continuă adesea în timpul adolescenței și maturității.
Persoanele cu ADHD pot avea dificultate în controlul comportamentelor impulsive, pot fi excesiv de active sau pot avea probleme în menținerea atenției. Diagnosticul este pus de un medic psihiatru care evaluează comportamentul pacientului pe o perioadă mai lungă.
Demența vasculară
Una dintre cauzele nervozității persistente este demența vasculată, care apare ca o consecință a unui accident vascular major sau a unor episoade repetate de accidente vasculare minore. Demența vasculară se manfiestă prin: iritabilitate, tulburări de memorie, tulburări de concentrare, episoade frecvente de dezorientare și tulburări de vedere.
Cauze ale stărilor de nervozitate
Probabilitatea ca o persoană să sufere de demență vasculară crește odată cu vârsta. Mai exact, persoanele sub 65 de ani au un risc redus, în timp ce probabilitatea crește odată cu apropierea de 90 de ani. Deseori, demența vasculară apare odată cu boala Alzheimer.
Sarcina poate fi o cauză
Durerile cronice precum cele de cap sau migrenele, consumul excesiv de cofeină, sindromul premenstrual și perimenopauza pot contribui la apariția stărilor de nervozitate. Și sarcina poate fi o cauză din pricina schimbărilor hormonale.
Stresul cronic și efectele adverse ale medicației
În plus, sevrajul ca urmare a renunțării la tutun sau la alcool, tulburarea bipolară, delirul, abuzul de substanțe, oboseala cronică, tulburarea schizoidă de personalitate (caracterizată prin nevoia constantă de izolare și gândire dezordonată), stresul cronic și efectele adverse ale medicației se pot manifesta prin nervozitate, potrivit clicksanatate.ro
