Din cuprinsul articolului
Pacienții cu ficatul gras. Cercetătorii au identificat o legătură interesantă între boala ficatului gras și tulburările de personalitate. Ei spun că persoanele cu boală hepatică grasă non-alcoolică (NAFLD) se confruntă cu un risc de trei ori mai mare de tulburări de personalitate.
Boala ficatului gras este cea mai frecventă formă de boală hepatică cronică, cauzată de acumularea excesivă de grăsime în celulele hepatice. Este asociat cu factori precum obezitatea, rezistența la insulină și glicemia crescută.
Pacienții adesea nu prezintă niciun simptom evident, dar unii oameni pot experimenta oboseală și disconfort în abdomen. Când boala progresează, poate provoca leziuni hepatice și ciroză, în special la persoanele cu risc crescut de diabet, infarct miocardic și accident vascular cerebral.
Strategia de tratament implică în principal intervenții în stilul de viață, inclusiv exerciții fizice și dietă. Cu toate acestea, pacienții deseori nu reușesc să facă modificările comportamentale necesare tratamentului.
Pacienții cu ficatul gras, risc de 3 ori mai mare de tulburări de personalitate
Cel mai recent studiu, publicat în BMC Gastroenterology, a examinat factorii care influențează răspunsurile pacienților față de regimurile de tratament.
Echipa de cercetare de la Universitatea din Birmingham a făcut, de asemenea, o descoperire fascinantă că persoanele cu boala ficatului gras, care trebuie să mențină o dietă atentă și un regim de exerciții fizice pentru a gestiona afecțiunea, manifestă frecvent comportamente alimentare necontrolate.
„Găsirea unei prevalențe crescute a tulburărilor de personalitate la pacienții cu NAFLD este deosebit de izbitoare, ceea ce înseamnă că nu este o problemă asociată cu toate bolile hepatice, ci doar cu cele cu NAFLD”, a spus dr. Jonathan Catling, coautor al studiului, într-un comunicat de presă.
Cercetătorii au strâns date de la 96 de participanți care au fost împărțiți în trei grupuri:
- pacienți cu NAFLD,
- pacienți cu boală hepatică non-NAFLD,
- oameni sănătoși.
Comportamentele de alimentație și exerciții fizice au fost evaluate prin chestionare. Echipa a examinat, de asemenea, locul de control al participanților, ceea ce s-ar traduce prin gradul de control pe care ei cred că îl au asupra propriei vieți.
Pacienții cu un loc de control intern ridicat au șanse mai mari de a pierde în greutate, iar cei cu un loc de control extern ridicat sunt mai puțin susceptibili de a respecta regimul de dietă și exerciții fizice.
Dificultăți în a menține modificări în dietă
Potrivit cercetătorilor, pacienții cu ficatul gras, la fel ca persoanele care se confruntă cu tulburări de abuz de substanțe, au un loc de control extern (LoC) crescut. Aceasta înseamnă că au dificultăți în a face și a menține modificări în dieta și rutina lor de exerciții fizice esențiale pentru controlul progresiei bolii.
„S-au constatat că trei factori sunt semnificativi în funcție de grup: reținerea cognitivă, alimentația necontrolată și scorul SAPAS (o măsură a tulburărilor de personalitate). A fost identificată o asociere între tulburările de personalitate și NAFLD”, au scris cercetătorii.
„Important, nu pare a fi o problemă generală de sănătate mintală, deoarece nici anxietatea, nici depresia nu s-au dovedit a fi semnificativ diferite între grupuri, în ciuda faptului că ambele tulburări psihiatrice sunt adesea asociate cu boli hepatice cronice”, a spus dr. Catling.
Cercetătorii solicită screening-uri pentru tulburările de personalitate în rândul pacienților cu ficat gras, astfel încât tulburările de sănătate mintală să poată fi tratate cu mult înainte de a influența dieta și exercițiile fizice ale pacientului.
„Descoperirile noastre sugerează o nevoie urgentă de a examina atitudinile față de dietă și exerciții fizice, astfel încât să putem înțelege mai bine cum să motivăm pacienții cu NAFLD și să oferim un tratament mai eficient, prevenind recidiva bolii după transplantul de ficat”, a adăugat dr. Catling.
