Ouăle abundă în colesterol, carnea roșie este cancerigenă, iar fructele conțin mai multe pesticide decât vitamine. Sunt concluziile studiilor efectuate în ultimii ani în marile centre științifice din lume. Nutriționistul Cristian Mărgărit spune însă că, întâi de toate, alegerea alimentelor ar trebui să țină cont de două criterii simple: nevoile organismului și proveniență.
OUĂLE DUC LA INFARCT?
Ouăle au ajuns sub lupa critică a cercetătorilor pe motiv că sunt pline de colesterol și duc la ateroscleroză, care poate declanșa un infarct sau un atac vascular cerebral.
REALITATE
Specialiștii ne dau dezlegare la ouă și în afara sărbătorii pascale. „Meta-analize care folosesc date și studii pe sute de mii de oameni și zeci de ani arată clar că nu există o legătură între consumul de ouă și creșterea colesterolului sau bolile cardiovasculare”, spune Cristian Mărgărit. Iar organismul fiecăruia e cel mai bun indicator în privința regularității cu care ar trebui mâncate. „O persoană se poate simți bine cu 1-2 ouă pe săptămână (sau deloc), alta poate mânca și 2-3 pe zi fără probleme. Chiar dacă e sigur să mâncăm mai multe ouă pe zi, în fiecare zi, o dietă diversă presupune și existența altor alimente”, mai arată expertul în alimentație. Potrivit acestuia, calitatea unui ou este dictată de modul în care sunt crescute și hrănite găinile.
CARNEA ROȘIE CREȘTE RISCUL DE CANCER
Efectul cancerigen al cărnii roșii a fost adus în atenție chiar de reputații oameni de știință ai Școlii de Sănătate Publică de la Harvard, care au decretat că poate crește riscul de a dezvolta cancer și boli de inimă. La scurtă vreme, presa a publicat studii care arătau exact contrariul.
REALITATE
Nutriționistul Cristian Mărgărit explică raționamentul ambelor tabere. „Studiile nu țin cont de sursă, mod de preparare, alte alimente asociate, mod de viață. De exemplu, carnea de vită de la un animal crescut în libertate, cu iarbă, are un conținut nutritional mai bun decât animalele crescute cu nutrețuri bazate pe cereale și soia, antibiotice, hormoni pentru îngrășare rapida”, arată Mărgărit. Atâta vreme cât este gătită sănătos și asociată cu legume, carnea roșie poate constitui elixirul longevității. „În carne se găsesc concentrate nutrienți esențiali și chiar substanțe cu efect dovedit în prelungirea vieții (ex. carnosina). Grătarul poate produce substanțe cancerigene, în timp ce fierberea păstrează calitățile alimentului”, sunt sfaturile nutriționistului.
LAPTELE NU E BUN PENTRU ADULȚI
Laptele este doar pentru copii, nu și pentru adulți, au hotărât prin 2009, un grup de oameni de știință ai Universității New South Wales, Australia, potrivit cărora majoritatea oamenilor nu dețin o enzimă numită lactoză, ceea ce îi face incapabili să digere „zahărul din lapte”.
REALITATE
Paharul de lapte de dimineață nu este nici pe departe atât de nociv. „Persistența lactazei («zaharul din lapte») este o adaptare mai nouă și apare la un mic procent din populația globului, restul tolerând mult mai bine produsele lactate fermentate (ex. iaurt)”, detaliază specialistul Cristian Mărgărit. Nutriționistul recomandă produsele din lapte de capră și oaie, bogate în grăsimi ușor digerabile, având chiar o acțiune antitumorală. „Procesările pot duce la denaturarea unor proteine (prin încălzire) sau oxidarea colesterolului (în laptele praf, de exemplu). Deci ar fi de preferat lapte și derivate de capră și oaie. Laptele de la animalele pășunate este mult mai bogat din punct de vedere nutritiv decât cel <<industrial>>”, mai arată nutriționistul.
FRUCTE CU PESTICIDE
Un raport recent al Autorității Europene pentru Securitate Alimentară arată faptul că în urma programului de monitorizare a nivelului de pesticide s-a ajuns la concluzia că 97% din mostrele alimentare analizate conțin acest tip de chimicale. Magnet pentru pesticide sunt mai ales salata verde și căpșunile. Raportul mai arată că alimentele importate de țările UE plus Norvegia și Islanda aveau o concentrație de pesticide de cinci ori mai ridicată decât cele locale: 7,9% față de 1,5%.
REALITATE
Nu putem ocoli în totalitate pesticidele decât dacă le culegem din livada proprie, spune medicul Cristian Mărgărit care ne recomandă să consumăm mai ales fructe locale și în sezon. El atenționează asupra abuzului de fructe. „Curele de fructe pot induce și rezistența la insulină și îngrășare ulterioară. După efectul inițial de sațietate (datorat volumului) apare din nou foamea, ca și cum nu am fi mâncat nimic”, mai spune Cristian Mărgărit.
