Ortorexia, o tulburare de alimentație mai puţin cunoscută

Ortorexia (Orthorexia nervosa) este o tulburare caracterizată de faptul că persoana afectată dezvoltă o obsesie pentru alimentația sănătoasă și pentru dieta perfectă.

Deşi nu este încă recunoscută oficial în Manualul de diagnostic și statistic al tulburărilor mintale (DSM), această tulburare de alimentaţie este tot mai des întâlnită în practica medicilor specialişti.

Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei

Nevoia de a mânca „curat”

Boala se definește prin fixația pentru a mânca „curat”, conform unui set de reguli variabile, care depind de individ și de contextul în care trăiește. Experţii atrag atenţia că, deși adesea subestimată sau trecută cu vederea, această tulborare poate avea consecințe grave asupra sănătății mentale și fizice.

De aceea este recomandată atenţia şi sprijinul din partea prietenilor și familiei, care să îndemne persoana afectată să apeşeze la un tratament de specialitate, pentru a nu fi pusă în pericol sănătatea fizică.

Obsesia pentru alimente cât mai sănătoase

Ortorexia reflectă adesea o cultură a dietei, unde regulile alimentare devin obsesii și, uneori, se transformă în alte tulburări de alimentație, cum ar fi anorexia sau bulimia.

Aceasta este o formă de dietă care are ca scop limitarea consumului de alimente procesate și a celor bogate în zahăr, grăsimi nesănătoase și conservanți. De asemenea, implică alegerea alimentelor care se află într-o stare cât mai naturală.

Criterii de diagnostic

1. Alocarea exagerată de timp, zilnic, pentru prepararea mesei sau găsirea alimentelor perfecte.
2. Afişarea unor sentimente de superioritate ȋn ceea ce priveşte alimentaṭia ȋn faṭa celor cu alte obiceiuri alimentare
3. Urmărirea unui anumit regim alimentar considerat sănătos şi pur de către subiect
4. Asocierea respectului de sine cu reuşita urmăririi regimului alimentar impus de ei ȋnşişi ca fiind cel corect (simṭind vinovăṭie dacă regimul nu se respectă şi satisfacṭie maximă cȃnd se reuşeste)
5. Actul alimentaṭiei devine focalizarea centrală a existenṭei, ȋn detrimentul altor valori personale, a relaṭiilor interumane dezvoltate pȃnă atunci sau a activităṭilor de care anterior persoana se bucura.
6. Alocarea unor mari sume de bani pentru alimente bio, organice, venite din ṭări exotice, etc

Potrivit statisticilor, europenii se tem mai mult de ceea ce mănâncă decât de accidente de maşină. Mai mult, 24% dintre ei verifică numărul de calorii şi nutrienţii alimentelor pe care le consumă.