Oreionul numit și parotidita epidemică are o perioadă de incubație de 14-18 zile, apare frecvent iarna și primăvara și este o boală extrem de contagioasă. Altfel spus, oreionul este contagios cu 6 zile înainte de apariția primelor manifestări și 4 zile după debutul lui.
Oreionul este o boală contagioasă cauzată de un virus care trece de la o persoană la alta prin saliva, secreții nazale și contact apropiat personal. Mai exact, este boală infecțioasă acută și transmisibilă produsă de virusul urlian. Cei mai afectați de infecția cu acest virus sunt copiii, statisticile arătând că 85% din cazuri apar la copiii sub 15 ani care nu au fost vaccinați, deși poate să apară și la adulți.
Principalele simptome sunt:
- Febră mare la debut – 38-39 grade Celsius, febra care durează câteva zile,
- Apar frisoane,
- Dureri severe de cap,
- Astenie,
- Oboseală accentuată,
- Dureri musculare,
- Dureri de urechi,
- Pierderea poftei de mâncare,
- Vărsături,
- Limbă încărcată și cu miros respingător,
- Dureri la masticație,
- Secreție salivară redusă.
Oreionul poate apărea doar pe o parte a feței sau chiar în ambele. Câteva zile temperatura rămâne ridicată, și durerile de gât devin din ce în ce în mai puternice, ingerarea alimentelor se face din ce în ce mai greu, iar gura devine uscată. În general, evoluția bolii este ușoară la vârste mici, crescând în gravitate o dată cu vârsta, (după 14 ani) când poate afecta glanda mamară, pancreasul, sistemul nervos central și testiculele. Datele statistice arată că rata în rândul adulților tineri a crescut în ultimele două decenii.
Diagnosticul:
Copilul este evaluat clinic de medicul specialist pediatru și i se fac anumite investigații precum hemograma. De asemenea, se va observa o creștere a amilazele serice.
Posibile complicații ale oreionului:
- Parotidita (inflamația glandelor salivare parotide), apare de obicei la 24-48 de ore de la debutul inițial al bolii și este bilaterală.
- Orhita (inflamația glandelor testiculelor), este destul de des întâlnită. În cazuri rare duce la sterilitate secundară.
- Ooforita (inflamația ovarelor), este mai rară și nu conduce de obicei la sterilitate.
- Meningita urliană, este o manifestare obișnuita a oreionului și se manifestă prin cefalee, greață, vărsături, convulsii.
- Pancreatita urliană.
- Pneumonia interstițială
- Conjunctivită
- Miocardita
- Poliartrita migratorie
- Encefalita
- Sterilitate
Mai exact spus, oreionul poate duce la inflamarea și umflarea creierului și a altor organe. Encefalita (inflamația creierului) și meningita (inflamația mucoasei creierului și a măduvei spinării) sunt ambele complicații posibile ale oreionului. Simptomele încep în prima săptămână după umflarea glandelor parotide. Acestea pot include febră mare, gât rigid, cefalee, greață și vărsături, somnolență și convulsii. De asemenea, medicii avertizează că oreionul la adolescenți și bărbații adulți poate duce la orhită – o inflamație a testiculelor. De obicei, un testicul devine umflat și dureros în jur de 7-10 zile după umflarea parotidelor. În unele cazuri, ambii testicule sunt implicate. Alte simptome includ febră mare, frisoane de tremurături, cefalee, grețuri, vărsături și dureri abdominale (uneori greșite pentru apendicită dacă este afectat testiculul drept). Este posibil ca această problemă să ducă la apariția sterilității în cazul bărbatului care a făcut oreion în tinerețe.
În ce constă tratamentul:
Va avea loc izolarea copilului acasă pentru 3 săptămâni, cel mic va avea repaus la pat, se va evita efortul fizic. Va mânca alimente moi, ușoare, călduțe. Se vor lua antitermice la recomandarea pediatrului pentru febră și dureri de cap.
Cum se realizează profilaxia:
Se realizează prin vaccinarea copilului la vârsta de un an și ulterior la 7 ani, în clasa I. Vaccinuri disponibile în România: ROR sau PRIORIX.
