Orașele din România cu cele mai mici versus cele mai mari prețuri la alimente. Unde se trăiește cel mai bine

Orașele din România cu cele mai mici versus cele mai mari prețuri la alimente. O analiză detaliată asupra prețurilor la alimente în diferitele regiuni ale țării poate oferi o imagine completă a disparităților economice și a impactului asupra consumatorilor. În timp ce unele orașe se confruntă cu prețuri ridicate, altele se luptă cu inflația alimentară, iar acest lucru subliniază nevoia de intervenție și soluții adaptate la nivel local.

Conform unei analize efectuate de HotNews pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, s-a constatat că București, Zalău, Alba Iulia și Timișoara sunt orașele din România cu cel mai ridicat preț al coșului alimentar, în timp ce cele mai accesibile prețuri se regăsesc în Constanța, Slobozia și Iași.

Aceste calcule au luat în considerare prețurile la alimentele de bază și nivelul salariilor din luna noiembrie 2023. Pentru realizarea acestor statistici, s-au folosit seturi de date privind alimentele și salariile, furnizate de Institutul Național de Statistică, fiind ponderate în funcție de importanța lor în coșul de consum și nivelul salarial.

În orașele precum Capitala, Zalău, Alba Iulia și Timișoara, prețurile la alimente sunt printre cele mai ridicate din țară. Aici, costul pentru produse de bază cum ar fi cartofii, fasolea uscată sau ceapa uscată poate depăși cu mult media națională. Aceste diferențe sunt reflectate și în nivelul salariilor, ceea ce poate pune o presiune suplimentară asupra familiilor cu venituri mai mici.

Orașele cu cele mai mici prețuri la alimente

Pe de altă parte, în orașe precum Constanța, Slobozia și Iași, prețurile alimentare sunt mai accesibile, oferind o oportunitate pentru economisire. Aici, costul coșului de consum poate fi mai puțin strâns pentru gospodăriile cu venituri medii sau scăzute.

Totuși, în unele zone, precum Râmnicu Vâlcea, Târgoviște și Vaslui, inflația alimentară este o realitate dureroasă. Creșterea prețurilor la alimente, uneori de peste 20%, afectează greu familiile cu venituri reduse, punând presiune pe bugetele acestora și diminuând capacitatea lor de a se hrăni corespunzător.