Trecem la ora de iarnă. La ce efecte ne putem aștepta, din punct de vedere al sănătății și cum le putem contracara. Explicațiile medicului

Ora de iarnă înseamnă o schimbare importantă pentru organism. Ceasul se dă cu o oră înapoi, teoretic vom fi mai odihniți, însă corpul nostru va resimți schimbarea.

Trecem la ora de iarnă sâmbătă spre duminică, un motiv în plus de stres pentru organism, alături de schimbările bruște ale vremii. Ceasurile vor fi date înapoi cu o oră și, ca să ne adaptăm schimbării, avem nevoie de cel puțin două săptămâni spun medicii. Din acest motiv și din rațiuni economice, Comisia Europeană vrea să renunțe la aceste modificări de fus orar.

Medicii spun că schimbarea orei poate deranja serios organismul, mai ales în cazul celor aflați la extreme: copii şi vârstnici.

Potrivit medicului Tudor Ciuhodaru, iată ce riscuri ne pot pândi: Chiar dacă duminică vom dormi mai mult cu o oră, abia de luni se vor simţi efectele. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid.

Mai exact:

Riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional;

Totodată creşte riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei vulnerabilitati psihoemotionale.

E bine de știut:

Majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile.

Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cum se realizează această adaptare. În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni.

Toate acestea se întâmplă pentru că modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţioneaza prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări:

a)cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac;

b)neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglari afective sezoniere şi ideaţie suicidară.

ATENTIE!!! Sub aceasta simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine sa fiţi evaluaţi corespunzător de catre un medic pentru a nu omite un alt diagnostic.

Rețineți. Pentru a trece cu ușurință peste schimbarea oreirecomandăm cinci lucruri esențiale:

1. Planificarea corespunzatoare a activității.
2. Evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale.
3. Nu e de neglijat petrecerea a cât mai mult timp în aer liber.
4. Și nici mișcarea, chiar sub forma unor simple plimbări.
5. Precum şi o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete.