Opțiunile de tratament pentru cancerul de sân s-au schimbat radical. Medic: ”Eu nu operez o pacientă cu tumoră de sân dacă…”

Anual, în jur de 9 mii de românce fac cancer mamar. Este afecțiunea numărul 1 ca frecvență în rândul femeilor, cu aproape 2,1 milioane de îmbolnăviri înregistrate la nivel global.

În stadiile 1 și 2, cancerul se poate trata cu succes, iar pentru depistarea precoce, femeile trebuie să meargă regulat la medic, pentru examinări, analize, ecografie și mamografie. Mamografia se face după 50 de ani după noile recomandări internaționale, și mai devreme, doar la persoanele cu rude de gradul 1 cu cancer mamar sau purtătorare ale mutațiilor BRCA 1 și 2.

Tratamentul cancerului mamar s-a schimbat radical

Orice suspiciune de cancer trebuie evaluată în cadrul unei comisii medicale din care fac parte medicul imagist, oncologul, chirurgul, radioterapeutul și specialistul în chirurgie reconstructivă. Dacă în urmă cu 50 de ani, chirurgia era prima opțiune de tratament în cancerul mamar, astăzi, protocoalele s-au schimbat, iar medicii din România, specializați în clinici de prestigiu din Vest, le respectă pentru ca pacientele să aibă șanse maxime de vindecare.

“În ultimii ani, în ceea ce privește tratamentul cancerului de sân, lucrurile s-au schimbat foarte mult, iar colaborarea cu imagistul și oncologul a îmbunătățit succesul terapiilor. Acum, aplic alte protocoale decât cele din timpul rezidențiatului: în chirurgia la rece, când nu avem pacienți în urgență și avem timp să-i examinăm, așa cum se întâmplă, în cazul cancerului mamar, atunci cresc șansele ca pacienții să scape de această afecțiune. Eu colaborez cu un medic radiolog expert în imagistică care face ecografie mamară, mamografie, CT și RMN. Acest medic urmărește ecografic aceste leziuni.

Eu nu operez o pacientă cu tumoră de sân dacă nu este biopsiată, nu are examenul histopatologic făcut și nu a mers mai întâi la oncolog. Patologia mamară este o patologie sensibilă și înainte de a interveni, mă asigur că pacienta a fost corect diagnosticată și evaluată de către medicul oncolog și de către specialistul în imagistică. În aceste cazuri, decizia se ia în funcție de ce spun toți specialiștii implicați în tratarea cancerului de sân. În cazul patologiei mamare, nu poți interveni dacă nu există o evaluare a cazului de către toți specialiștii pe care i-am menționat”, spune chirurgul Ștefan Tucă, care efectuează intervenții de extirpare a tumorilor mamare.

Comisia multidisciplinară

Așadar, tratamentul cancerului este astăzi de neconceput fără abordarea în cadrul comisiei multidisciplinare, reglementate prin lege. Iar diagnosticul de precizie se pune în urma biopsiei tumorii și a examenului histopatologic. În funcție de acesta, echipa de medici decide tipul de terapie. 

“Există tumori pe care imagistul le analizează, constată că e vorba de un carcinom, iar oncologul, în funcție de examenul histopatologic, care studiază niște gene, niște receptori estrogenici și o mulțime de alte elemente, poate recomanda amânarea intervenției chirurgicale, pentru a oferi pacientei șansa la o terapie de primă intenție, mult mai eficace decât chirurgia.

Există situații când se recomandă mai întâi chimioterapia. Am cazuri în care oncologul a recomandat imagistului să plaseze un harpon intratumoral, iar sub tratament chimioterapic, aceste tumori s-au micșorat până la dispariție. Aceste situații sunt valabile pentru stadiile incipiente pentru că stadiile 3 și 4 au indicație oncologică din start, de chimioterapie sau radioterapie. S-a constatat că mai bine se începe cu chimioradioterapie și apoi se continuă cu operația, când tumora se reduce decât să se facă mastectomie la început, cu intrare în axilă. Oncologul decide în fiecare caz în parte care este protocolul de tratament”, completează medicul.

Ganglionul santinelă

Un aspect important în tratamentul cancerului mamar îl reprezintă și abordarea ganglionului santinelă. Acesta este primul invadat de celulele din tumoră, însă boala poate cuprinde mai mulți ganglioni. Pentru a evalua corect situația, în timpul intervenției, chirurgii scot unul sau doi ganglioni. În funcție de rezultatul analizei histopatologice a ganglionilor, echipa de medici decide dacă reintervine pentru a scoate mai mulți ganglioni din axilă. Intervenția e de evitat dacă ganglionii nu sunt afectați.

“Limfadenectomia (extirparea ganglionilor limfatici) sânului predispune la complicații, sunt colecții de limfă care apar în axilă, apare edemul brațului, se pot secționa nervi. Sunt multe riscuri legate de intervențiile în axilă unde sunt vena și artera axilară, mulți nervi și multe plexuri nervoase. Astfel, limfadenectomia implică potențiale riscuri și de aceea, a apărut ideea evaluării ganglionului santinelă”, spune medicul primar chirurg Ștefan Tucă.

Cât despre mastectomie bilaterală, medicul primar chirurg Ștefan Tucă o recomandă doar dacă pacientele cu leziuni mamare au mutațiile BRCA 1 sau 2. Însă medicul atrage atenția și asupra unor formațiuni benigne care pot deveni periculoase.

Prezervarea fertilității la pacientele tinere

“Evoluția fiecărui caz decide intervenția. Să luăm exemplul fibroadenoamelor. Acestea sunt tumori benigne care apar la femeile cu vârsta până în 30 de ani. Dacă însă după 30 de ani, aceste formațiuni benigne persistă, cresc în dimensiune, devin suspecte din punct de vedere al scorului BIRADS care evaluează riscul de cancer, ajung la BIRADS 3 (4 și 5 sunt leziuni neoplazice) se scot. Restul, se monitorizează regulat la medic. Există și un tip de fibroadenom mai diferit, așa-numita tumoră phyillodes, care trebuie scoasă cu margine de siguranță pentru că poate invada tot sânul. Și chiar dacă o scoatem cu marjă de siguranță, există riscul să recidiveze. Deci în această situație, avem indicație chirurgicală din start”, completează specialistul. 

O altă categorie aparte de paciente o reprezintă persoanele tinere, care nu au copii. Femeile care fac cancer la vârstă tânără trebuie să consulte un medic specialist în fertilitate înainte de a începe terapia oncologică. La ora actuală, medicina reproductivă oferă soluții de crioprezervare a ovulelor și embrionilor care ulterior, după încheierea terapiei, pot duce la obținerea unei sarcini.