Poluarea atmosferică, care reprezintă de mult timp o problemă de mediu şi de sănătate, ar trebui considerată şi din perspectiva încălcării drepturilor omului, spune un raportor special al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) pe domeniul drepturilor fundamentale şi al mediului, informează Agerpres.
Poluarea atmosferică provoacă anual moartea prematură a şapte milioane de persoane din toate regiunile globului, dintre care 600.000 sunt copii, spune David Boyd.
„Dacă punem cifra de şapte milioane în context, numărul anual de decese îl depăşeşte pe cel cauzat de război, crime, tuberculoză, HIV, SIDA şi malarie la un loc”, a declarat expertul ONU într-un interviu pentru Thomson Reuters Foundation.
„Este o criză de sănătate globală pentru care trebuie găsită o soluţie. Poluarea atmosferică încalcă dreptul la viaţă, sănătate, drepturile copiilor şi, de asemenea, încalcă dreptul de a trăi într-un mediu sănătos şi sustenabil”, a spus acesta.
Există însă şi soluţii la această problemă, a spus expertul, în cadrul unui raport adresat luni Consiliului pentru Drepturile Omului din Geneva, stabilind o serie de măsuri pe care guvernele le pot implementa pentru a reduce poluarea aerului.
Deşi poluarea atmosferică are consecinţe dezastruoase la scară globală, comunităţile marginalizate fiind printre cele mai afectate, Boyd, profesor de drept, politici publice şi sustenabilitate la Universitatea British Columbia, a susţinut că mai multe aspecte ale acestei probleme au fost ignorate.
Una dintre cauze este că cea mai vizibilă formă de poluare a fost de multe ori rezolvată, lăsând în urmă poluarea mai greu de depistat şi mai uşor de ignorat.
„Am găsit soluţii pentru anumite tipuri de poluare atmosferică în anumite locuri, iar o parte importantă din poluarea cu care ne confruntăm în prezent nu poate fi mirosită sau văzută. Este vorba despre aceste particule microscopice pe care oamenii le inhalează”, a mai spus acesta.
În ultimii 15 ani, medici şi oameni de ştiinţă au realizat studii care au descoperit cât de nocivă poate fi poluarea pentru sănătate, provocând de la boli cardiace şi cancer de plămâni, la afecţiuni neurologice precum Alzheimer.
Fără cărbune
Deoarece ţările se confruntă cu diferite surse de poluare – centrale energetice pe bază de cărbune în unele dintre acestea, transport care poluează sau maşini de gătit care scot fum, în alte state – soluţiile pentru abordarea acestei ameninţări trebuie să varieze de la caz la caz, însă „ştim care sunt acele soluţii”, a spus Boyd.
O soluţie crucială este renunţarea la centralele electrice pe bază de cărbune, măsură pe care ţările bogate ar trebui să o implementeze până în 2030, a mai spus acesta. State precum Canada sau Marea Britanie au fost de acord să facă această schimbare.
În raportul său, Boyd a subliniat care sunt paşii pe care statele membre sunt obligate să-i implementeze „pentru a-şi îndeplini obligaţiile din domeniul drepturilor omului prin reducerea poluării atmosferice la niveluri acceptabile”.
Acestea includ monitorizarea calităţii aerului, identificarea principalei surse de poluare a aerului, educarea şi implicarea publicului în ceea ce priveşte poluarea atmosferică, adoptarea de legi, reglementări şi standarde care pot fi aplicate pentru limitarea poluării.
Statele ar trebui, de asemenea, să formuleze planuri naţionale de acţiune referitoare la calitatea aerului.
„Puterea de a aborda problema din perspectiva drepturilor omului poate fi într-adevăr un catalizator al acţiunii”, a mai spus Boyd.
„Perspectiva drepturilor omului poate responsabiliza miliardele de persoane din lumea întreagă care au luptat pentru dreptul lor de a respira un aer mai curat”.
Dacă guvernele iau măsuri în ceea ce priveşte poluarea atmosferică, nu doar că pot salva vieţi fără întârziere, dar pot contribui efectiv la reducerea încălzirii climatice, a mai spus expertul.
Katharina Rall, cercetătoare în cadrul departamentului de mediu şi drepturi ale omului de la Human Rights Watch, a spus că unele guverne s-au confruntat deja cu procese pentru încălcarea drepturilor fundamentale din cauza poluării atmosferice şi au fost astfel nevoite să ia măsuri.
Un accent mai mare pe ameninţările pe care poluarea le pune la adresa drepturilor fundamentale ar putea determina guvernele să implementeze măsuri înainte de apariţia acţiunilor în instanţă, a spus aceasta într-un interviu.
„Ne dorim ca guvernele să acţioneze preventiv, nu să ia măsuri doar atunci când au fost chemate în instanţă sau atunci când oamenii se îmbolnăvesc”, a mai spus cercetătoarea.
