Numărul persoanelor care se îmbolnăvesc din cauza chimicalelor din alimente şi a microorganismelor, cum ar fi Salmonella, ar trebui să fie un semnal de alarmă, în condiţiile în care oamenii au acces mai mare la alimente transportate de pe un continent pe altul, potrivit OMS.
Siguranţa alimentaţiei este tema din acest an a Zilei Mondiale a Sănătăţii, sărbătorită în fiecare an în 7 aprilie, pentru a marca întemeierea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în 1948.
OMS estimează că numărul cazurilor de boli transmise prin alimente este mult mai mare decât cel raportat, riscurile fiind sporite de complexitatea lanţului alimentar.
Potrivit OMS pentru Europa, lanţul alimentar este mai mare şi mai complex decât oricând, iar dezvoltarea demografică, culturală, economică şi a mediului, respectiv globalizarea comerţului, a turismului şi migraţiei, îmbătrânirea populaţiei, schimbarea tendinţelor şi obiceiurilor consumatorilor, noile tehnologii, situaţiile de urgenţă, modificările climaterice şi fenomenele meteo extreme aduc cu ele riscuri din în ce mai mari pentru sănătatea alimentaţiei.
„Faptul că subestimăm semnificativ numărul de persoane care se îmbolnăvesc din cauza chimicalelor din lanţul alimentar şi a microorganismelor obişnuite, cum ar fi Salmonella şi Campylobacter, ar trebui să fie semnale de alarmă în numeroase domenii implicate în lanţul alimentar. O eroare de funcţionare în siguranţa alimentaţiei, în oricare dintre elementele lanţului, de la mediul înconjurător, producţia primară, procesare, transport, comercializare, şi până la livrare sau preparare în casă, poate avea consecinţe semnificative asupra sănătăţii şi economiei”, spune Zsuzsanna Jakab, directorul regional OMS pentru Europa, citată într-un comunicat de presă transmis cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii.
Potrivit acesteia, sistemele actuale de supraveghere şi raportare din Regiunea Europeană OMS sunt limitate şi identifică doar o mică parte din cazuri. Această raportare deficitară este mai accentuată în ţările cu capacitate mai scăzută a laboratoarelor şi cu sisteme de supraveghere mai puţin dezvoltate.
„Sănătatea 2020, politica europeană pentru sănătate şi bunăstare, face apel la comunicare eficace, la distribuirea informaţiilor şi la acţiuni comune pe plan intern şi internaţional între sănătatea publică, sănătatea veterinară şi sectorul agricol. În acest fel, se vor face paşi importanţi în asigurarea de alimente sănătoase în farfuriile noastre”, a declarat directorul regional OMS pentru Europa.
Zsuzsanna Jakab a mai arătat că, în urma cererii consumatorilor, aceştia au acum acces mai mare la numeroase alimente, produse în extra-sezon, transportate de pe un continent pe altul, procesate în vederea consumului şi mâncate din ce în ce mai mult în afara casei. Creşterea medie a volumului anual în comerţul cu produse agricole între 1950 şi 2010 a fost de aproximativ 4%, mai mare decât creşterea anuală în producţia agricolă globală de 2%, conform Raportului Comerţului Mondial 2014.
Contaminarea dintr-o singură sursă se poate răspândi foarte mult şi poate avea consecinţe uriaşe asupra sănătăţii şi economiei. În 2011, de exemplu, un focar de Escherichia coli (E. coli) enterohemoragică – EHEC în Germania şi Franţa, de la seminţe contaminate de schinduf, a dus la aproape 4.000 de cazuri de infecţie EHEC în 16 ţări, inclusiv la peste 900 de cazuri de sindrom hemolitic uremic (HUS), şi la 55 de decese. Pierderea estimată a fermierilor şi a ramurilor industriale a fost de 1,3 miliarde de dolari.
Modificările în producţia de alimente de origine animală duc la o creştere a apariţiei şi răspândirii zoonozelor. Dintre cele 335 de situaţii de boli infecţioase care au apărut la oameni între 1940 şi 2004, se estimează că 60% au fost transmise de la animale, multe prin alimente.
OMS face apel la decidenţii la nivel de politici să creeze şi să menţină sisteme şi infrastructuri adecvate de siguranţă a alimentaţiei, inclusiv în domeniul capacităţii laboratoarelor şi sistemelor de supraveghere şi raportare, să răspundă şi să gestioneze riscurile de siguranţă a alimentelor de-a lungul întregului lanţ alimentar, inclusiv în timpul situaţiilor de urgenţă, să încurajeze colaborarea multisectorială între sănătatea publică, sănătatea veterinară, agricultură şi alte sectoare, în sensul unei comunicări mai bune, distribuirii de informaţii şi acţiunii comune, să integreze siguranţa alimentaţiei în politici şi programe alimentare mai ample, cum ar fi nutriţia şi securitatea alimentelor, să gândească global şi să acţioneze local, pentru a se asigura că hrana produsă local este cât se poate de sigură la nivel internaţional.
Anul acesta, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, oamenii sunt invitaţi să promoveze mesajul „De la fermă până în farfurie, mâncarea sigură să fie”, folosind hashtagul #safefood, pe reţelele de socializare.
În 2006, OMS a înfiinţat Grupul Epidemiologic de Referinţă pentru Povara Bolilor Transmise prin Alimente, pentru a estima povara globală şi pentru a oferi statelor membre datele şi instrumentele care să sprijine factorii decidenţi şi alte părţi interesate în stabilirea de priorităţi adecvate şi bazate pe dovezi în domeniul siguranţei alimentaţiei, la nivel naţional. Raportul final al grupului, format din experţi de renume internaţional în diverse discipline relevante pentru epidemiologia bolilor transmise prin alimente, va fi publicat în octombrie 2015.
