Din cuprinsul articolului
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) trage un semnal de alarmă cu privire la creșterea infecțiilor fungice și la lipsa testelor de diagnostic și a tratamentelor eficiente. În timp ce infecțiile fungice mai frecvente, cum ar fi piciorul atletului sau candidoza, sunt deja o problemă globală, infecțiile fungice invazive – care pot fi letale – reprezintă o amenințare în creștere. În fiecare an, infecțiile fungice invazive provoacă aproximativ 2,5 milioane de decese, un număr de două ori mai mare decât cel al victimelor tuberculozei.
Profesorul Darius Armstrong-James, specialist în boli infecțioase și micologie medicală la Imperial College London, subliniază că aproximativ o treime din populația globală este infectată cu diferite tipuri de ciuperci, notează The Telegraph. Majoritatea acestor infecții nu sunt letale, dar rezistența lor la tratamente este în creștere, ceea ce face ca aceste infecții să devină din ce în ce mai periculoase. În special, ciupercile precum Candida albicans și Aspergillus sunt extrem de răspândite, iar majoritatea oamenilor inhalează spori de aceste ciuperci în mod continuu, fără a fi conștienți de riscurile pe care le prezintă, mai ales pentru cei cu sistem imunitar slăbit.
Pericolele infecțiilor fungice invazive
Printre cele mai periculoase infecții fungice se numără Mucormycosis sau „ciuperca neagră”, care poate cauza leziuni severe ale țesuturilor. Aceasta a fost o problemă majoră în timpul pandemiei COVID-19, când India a raportat 51.000 de cazuri. Mucormycosis este extrem de agresivă și se poate răspândi rapid în organism, afectând sinapsele nervoase și chiar provocând moartea în câteva zile. De asemenea, infecțiile fungice invazive sunt o problemă gravă pentru pacienții cu HIV sau cei care urmează tratamente de chimioterapie, aceștia fiind mult mai vulnerabili la infecții severe.
„Ciuperca neagră” se răspândește în mod frecvent prin nas și poate ajunge până la creier, provocând daune ireparabile în doar câteva zile. Aceste infecții sunt extrem de periculoase, iar tratamentele actuale sunt limitate și greu accesibile. În plus, unele infecții fungice, cum ar fi Candida auris, au devenit rezistente la tratamentele antifungice tradiționale și se răspândesc rapid în spitale din întreaga lume.
Infecțiile fungice reprezintă o amenințare de sănătate publică care este adesea subestimată, iar unul dintre factorii principali care contribuie la această problemă este rezistența crescândă la medicamente. La fel ca bacteriile care dezvoltă rezistență la antibiotice, ciupercile se adaptează rapid și devin rezistente la tratamentele antifungice, ceea ce face tratamentul din ce în ce mai dificil. Candida auris, o ciupercă apărută în 2009 și care s-a răspândit rapid, este un exemplu clar al acestei „pandemii tăcute” a rezistenței la medicamente.
„Candida auris este rezistentă la mai multe tipuri de medicamente și devine o problemă din ce în ce mai mare”, spune profesorul Armstrong-James. „Rezistența la medicamente este o problemă globală, și nu doar în spitale, ci și în mediul înconjurător, unde fungicidele utilizate în agricultură contribuie la dezvoltarea rezistenței”.
Impactul schimbărilor climatice
O altă preocupare legată de infecțiile fungice este legătura lor cu schimbările climatice. Creșterea temperaturilor globale ar putea ajuta ciupercile să se adapteze la medii mai calde, iar acest lucru le-ar putea permite să devină patogene periculoase pentru oameni. „99% dintre ciuperci nu se dezvoltă la temperatura corpului uman. Însă cele care pot evolua în acest sens sunt periculoase și capabile să provoace infecții grave”, explică profesorul Armstrong-James.
Cercetările recente au arătat că, atunci când ciupercile sunt expuse la temperaturi mai ridicate, cum ar fi temperatura corpului uman de 37 de grade Celsius, acestea suferă mutații mult mai repede, iar unele devin rezistente la medicamentele existente, făcându-le aproape imposibil de tratat.
Pentru a combate această problemă de sănătate publică în continuă expansiune, este esențial să se investească în cercetarea și dezvoltarea de noi medicamente antifungice. În ultimele decenii, doar patru noi tratamente antifungice au fost aprobate la nivel global, iar această criză în dezvoltarea de medicamente ar putea duce la o lipsă acută de opțiuni de tratament în fața infecțiilor fungice tot mai rezistente.
Dr. Rebecca Drummond, profesor asociat în imunitatea antifungică la Universitatea din Birmingham, subliniază faptul că dezvoltarea de noi tratamente este dificilă, deoarece ciupercile sunt foarte asemănătoare cu celulele umane din punct de vedere biologic.
„Este o provocare majoră să găsim tratamente antifungice care să fie eficiente împotriva ciupercilor, dar care să nu fie toxice pentru oameni”, spune Dr. Drummond.
