Din cuprinsul articolului
Ochii sunt oglinda sănătății, nu doar a sufletului. Mai multe afecțiuni pot fi detectate prin examinarea ochilor, printre care diabetul, scleroza multiplă și chiar boala Alzheimer.
Ochiul este singura parte a corpului în care medicii pot examina, în mod neinvaziv, interiorul unui organ. În partea din spate a ochiului se află retina, unde pot fi văzute clar vasele de sânge și nervul optic.
Datorită acestui fapt, oftalmologii ar putea diagnostica nu numai afecțiunile oculare, ci și bolile sistemice – cele care afectează alte organe ale corpului sau întregul organism.
Dacă un test oftalmologic de rutină este îngrijorător, oftalmologul face investigații suplimentare. Dacă investigațiile dezvăluie o boală sistemică, atunci pacientul este trimis la specialist.
Dr. Hagar Ibrahim, pecialist în oftalmologie medicală în Marea Britanie, a declarat pentru Medical News Today că „o examinare oculară de rutină în care pupilele sunt dilatate oferă o vedere completă și clară a nervului optic, care se conectează la creier, retină […] și toate vasele de sânge care alimentează retina.”
„Prin urmare, patologia ochiului poate fi văzută clar în timpul examinării ochiului, atât în afecțiunile oculare localizate, cât și în bolile sistemice, făcând cu adevărat ochiul o fereastră către restul corpului”, a adăugat medicul.
Ce poate fi diagnosticat în aspectul ochilor
„Oamenii sunt adesea surprinși când oftalmologul îi diagnostichează cu o boală sistemică, dar nu ar trebui să fie. Mulți oameni cu boli sistemice sunt diagnosticați pentru prima dată de medicul oftalmolog, acesta fiind doar unul dintre motivele pentru care toți adulții ar trebui să facă controale regulate la ochi cel puțin la fiecare 2 ani, ” atrage atenția dr. Philip Storey, un oftalmolog certificat de consiliu și specialist în retină instruit de bursă la Austin Retina Health
Pe lângă identificarea problemelor de vedere, cum ar fi miopie, hipermetropie și astigmatism, un test ocular de rutină va detecta alte tulburări oculare, cum ar fi glaucomul și degenerescenta maculară legată de vârstă.
Examinând vasele de sânge din retină și nervul optic, oftalmologul poate descoperi multe despre sănătatea generală a unei persoane.
Acest proces non-invaziv poate detecta multe alte afecțiuni medicale care pot părea că nu au nicio legătură cu ochii, printre care hipertensiunea arterială, diabetul, tulburările tiroidiene și bolile neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer și scleroza multiplă (SM).
„Inflamația oculară poate afecta multe părți ale ochiului și poate fi adesea primul semn al unei boli sistemice. Cheia pentru diagnosticarea cauzei constă în anamneza concentrată, urmată de [o] investigare ghidată a sistemelor corporale relevante, inclusiv teste de sânge”, a explicat dr. Ibrahim.
Modificări ale vaselor de sânge
Modificările vaselor de sânge din retină pot fi indicatori timpurii atât ai diabetului, cât și ai hipertensiunii.
Dr. Storey a declarat pentru MNT că „Diabetul este boala cel mai frecvent diagnosticată, având în vedere frecvența bolii, precum și constatările clasice ale examenului de retină, care pot include sângerări, scurgeri de lichid și zone cu flux sanguin slab.”
Deși un diagnostic ferm al diabetului zaharat poate fi făcut doar cu un test de glucoză din sânge, modificările vaselor de sânge ale retinei pot oferi un indiciu important că o persoană poate avea diabet. Aceștia pot fi apoi trimiși pentru teste suplimentare.
Potrivit Academiei Americane de Oftalmologie, semnele retinopatiei diabetice pot fi uneori detectate prin examinarea ochilor chiar înainte ca o persoană să suspecteze că ar putea avea diabet.
Odată diagnosticat, cu condiția ca diabetul să fie bine controlat, persoana poate minimiza riscul ulerior de deteriorare a ochilor, așa cum a explicat dr. Ibrahim: „Pe lângă terapiile oculare localizate, cum ar fi tratamentul cu laser sau injecțiile intravitreale, îmbunătățirea nivelului de zahăr din sânge prin complianță la tratamentul farmacologic adecvat, restricționarea aportului de zahăr și efectuarea modificărilor necesare în stilul de viață, poate duce la regresia retinopatiei diabetice.”
Cu toate acestea, pentru cei cu diabet zaharat, cele mai importante teste oculare au loc după diagnostic, pentru a monitoriza modificările ochilor și pentru a lua măsuri pentru a preveni deteriorarea ulterioară, așa cum a spus dr. Howard R. Krauss, chirurg neuro-oftalmolog și director al Pacific Neuroscience Institute’s Eye din SUA a menționat:
„În cele mai multe cazuri, diabetul este diagnosticat înainte ca modificările să devină evidente la nivelul retinei, dar examenul retinian este o parte vitală a evaluărilor diabetice de rutină, astfel încât să ajute în gestionarea bolii și să intervină atunci când este indicat, cu oricare dintre varietatea de tratamente pentru a reduce riscul de orbire din cauza retinopatiei diabetice.”
Semne clasice de hipertensiune arterială
Studiile au arătat că semnele de hipertensiune arterială se găsesc în ochi, la aproximativ 10% din populația adultă, fără diabet.
La examinare, un oftalmolog ar putea observa urme de îngustare a arteriolelor în retină, înțepături arteriovenoase, hemoragii retiniene și, ca și în retinopatia diabetică, microanevrisme. Toate acestea sunt indicatori ai retinopatiei hipertensive.
„Hipertensiunea se prezintă și cu semne clasice în interiorul ochiului. Cele mai timpurii semne de hipertensiune arterială sunt îngustarea vaselor, adesea denumite „cablaje de argint” din cauza aspectului lor,”a precizat dr. Philip Storey.
Vestea bună este că dacă hipertensiunea este controlată, daunele pot fi stopate, după cum a explicat dr. Ibrahim.
„Depistarea precoce înseamnă că se iau măsurile de precauție adecvate și se fac schimbările necesare în stilul de viață, cum ar fi o dietă sănătoasă și exerciții fizice regulate, pe lângă începerea unui tratament medical adecvat, reducând astfel riscul de boli de inimă”.
Ce poate dezvălui nervul optic
În timpul unui test oftalmologic de rutină, medicul oftalmolog va examina, de asemenea, nervul optic pentru a căuta orice anomalii sau modificări.
Dr. Ibrahim a explicat de ce: „Nervul optic conectează ochiul de creier și, prin urmare, este o extensie a sistemului nervos central. Este singura parte a creierului care poate fi vizualizată clar examinând partea din spate a ochiului.”
Umflarea sau inflamația nervului optic poate fi dăunătoare vederii și vederii culorilor și poate diagnostica scleroza multiplă (SM), o boală demielinizantă autoimună a creierului și măduvei spinării, [precum și] tulburări neuroinflamatorii, cum ar fi neuromielita optică sau tumora cerebrală. „
Problemele de vedere în SM, care tind să apară și apoi să treacă în câteva săptămâni, sunt de obicei rezultatul nevritei optice, o tulburare inflamatorie acută demielinizantă a nervului optic.
Nevrita optică este primul simptom la până la 20% dintre persoanele care sunt ulterior diagnosticate cu SM, deși poate indica alte tulburări sau chiar poate fi rezultatul unei infecții virale sau al deficienței de vitamine.
Dacă un oftalmolog suspectează nevrita optică într-un examen oftalmologic de rutină, va trimite pcientul pentru teste suplimentare pentru a confirma diagnosticul și a descoperi cauza.
Semne de Alzheimer în ochi
„Screeningul retinian al bolii Alzheimer este o perspectivă interesantă în fruntea cercetării medicale actuale. Retina […] este alcătuită din mai multe straturi de celule neuronale specializate și există dovezi puternice că aceleași modificări ale creierului pot apărea în retină, permițând posibil screening-ul pacienților pentru semnele precoce ale bolii Alzheimer,” a precizat dr. Hagar Ibrahim
Metodele actuale de diagnosticare a bolii Alzheimer sunt adesea lungi, invazive și costisitoare, așa că posibilitatea de a diagnostica afecțiunea în retină ar fi un progres uriaș.
Deși aceasta nu este încă o boală care poate fi diagnosticată printr-o examinare oculară de rutină, cercetări recente au sugerat că medicii ar putea, în viitor, să diagnosticheze Alzheimer prin scanări retiniene.
Noua tehnică, testată până acum doar la șoareci, combină rezultatele a două scanări pentru a evalua starea retinei. Cei cu boala Alzheimer au o suprafață retiniană mult mai aspră decât cei fără.
Alte cercetări au identificat plăcile de beta-amiloid pe retină ca un indiciu al bolii Alzheimer și, de asemenea, în cristalinul ochiului, ambele putând fi detectate prin metode neinvazive.
Dr. Ibrahim a explicat câteva dintre noile evoluții:
„Sunt mai multe domenii aflate în cercetare. În primul rând, se caută prezența fragmentelor de beta-amiloid în retină, care pot fi detectate prin metode specializate de imagistică retiniană, înainte de apariția simptomelor. […] În al doilea rând, analizând biomarkerii detectabili pe imaginile OCT-A retiniene sub formă de diferențe de microvascularizare retiniană la pacienții cu boala Alzheimer și afectare cognitivă ușoară în comparație cu martorii sănătoși.”
Poate că aceste constatări pot duce la un diagnostic mai ușor și mai devreme al bolii Alzheimer, permițând tratamentului să înceapă înainte ca simptomele să devină severe.
Faceți teste oculare regulate
Pe lângă faptul că îi permit oftalmologului să detecteze boli inclusiv în altă parte a corpului, modificările de la nivelul ochilor pot arăta și cum progresează o boală sistemică.
Prin urmare, testele oculare regulate sunt importante, mai ales pe măsură ce îmbătrânim, așa cum a spus Dr. Benjamin Bert, medic oftalmolog la Centrul Medical Memorial Care din SUA:
„Deși, examenele oftalmologice sunt făcute în principal pentru a verifica starea de sănătate a ochilor, ele ajută la depistarea bolilor sistemice. Pentru adulți, dacă nu aveți nevoie de ochelari sau lentile de contact, se recomandă totuși să faceți un examen anual cel puțin o dată la vârsta de 20 de ani, de două ori pe an la 30 de ani și mai regulat după 40 de ani. După 40 de ani este momentul în care afecțiunile specifice ale ochilor pot începe să devină mai frecvente – inclusiv prezbiopia, glaucomul, cataracta și modificările retinei din cauza diabetului sau a hipertensiunii arteriale.”
Dr. Krauss a reiterat același sfat.
Dar este de asemenea important să ne amintim că examinările oftalmologice sunt doar un instrument în monitorizarea stării de sănătate.
„O examinare a retinei reflectă adesea severitatea unei boli în întregul corp. […] Cu toate acestea, pacienții nu ar trebui să se bazeze pe un examen oftalmologic pentru a evalua cât de bine este controlată boala lor sistemică.
„Daunele pe care le vedem în ochi pot să apară după mulți ani. Chiar și atunci când examinarea ochilor unui pacient este normală, boala sistemică a acestuia – hipertensiune arterială sau diabet, de exemplu – ar putea fi slab controlată.”
