Obiceiuri simple care scad cu până la 40% riscul de a face boala Alzheimer

Bolile neurodegenerative, precum boala Alzheimer, duc la pierderea progresivă a funcției celulelor nervoase și chiar la moartea celulelor din creier sau din sistemul nervos periferic. 

Această pierdere afectează funcțiile de bază, cum ar fi mișcarea și vorbirea, precum și abilități mai complexe care implică abilități cognitive și funcții corporale.

Oricine a cunoscut o persoană apropiată diagnosticată cu demență și a fost maror la cât de mult îi afectează viața de zi cu zi, de la incapacitatea de a se hrăni singur până la dificultățile în comunicare și pierderile de memorie, știe că este o boală de-a dreptul devastatoare.

Există mai multe medicamente noi care au intrat deja pe piață, dar în în prezent sunt eficiente doar pentru pacienții cu Alzheimer în stadiu incipient. De aceea, medicii susţin că schimbările stilului de viață ar putea fi cea mai bună speranță de a întârzia demența sau de ne ține departe cu totul de acest diagnostic crunt.

Mergeți 10.000 de pași pe zi, reduceți consumul de alcool, dormiți mai bine noaptea, rămâneți activi social – sunt doar câteva dintre sfaturile experților în sănătate care ne pot ajuta să întârziem riscul de demență cu până la 40%, potrivit Reuters, citată de DCNews.

Factorii care pot declanșa Alzheimer

Cercetările au identificat mai mulți factori de risc modificabili care contribuie la creșterea riscului de demență:

– sedentarismul și lipsa de mișcare

– consumul excesiv de alcool

– prea puține ore de somn

– izolarea socială

– pierderea auzului

– lipsa activităților intelectuale și a preocupărilor creative care stimulează creierul

– o dietă inadecvată, săracă în nutrienți

– hipertensiune

– obezitatea

– diabet

– leziuni cerebrale

– fumatul

– depresia

– poluarea aerului

Primele semne de boală

„Rezerva cognitivă”, despre care se zice că se epuizează atunci când se instalează demența, nu este altceva capacitatea creierului de a rezista la leziuni sau boli neurodegenerative.

Dacă există o pierdere într-o parte a creierului, neuronii lucrează mai mult pentru a compensa acest deficit neuronal. În teorie, aceasta înseamnă că experiențele și activitățile de-a lungul vieții creează o barieră împotriva daunelor cauzate de boli și îmbătrânire în creier.

Neuroplasticitatea este capacitatea uimitoare a creierului de a se adapta, de a învăța și de a se recupera după leziuni.

Mulți dintre factorii de risc legați de demență funcționează probabil în combinație, motiv pentru care o abordare generală a stilului de viață este crucială. De exemplu, studiile au arătat că exercițiile fizice, angajamentul cognitiv și social stimulează creierul și îi mențin plasticitatea prin dezvoltarea de noi conexiuni neuronale și construirea rezervei cognitive.

Mecanismul din spatele acestui lucru este o combinație de factori: creșterea oxigenului și a fluxului sanguin către creier, stimularea factorilor de creștere care mențin neuronii sănătoși și reducerea inflamației.

Procesul inflamator afectează neuronii

Răspunsurile la stres și inflamația sunt răspunsul complex al organismului la răni. În timp ce inflamația pe termen scurt este un răspuns natural și bun, inflamația cronică sau prelungită perturbă funcționarea normală și provoacă leziuni celulelor creierului.

Unul dintre punctele comune dintre demență și depresia netratată este procesul inflamator. Expunerea prelungită la hormonii de stres poate duce la inflamație cronică. Hipertensiunea arterială, inactivitatea fizică, fumatul și poluarea aerului sunt, de asemenea, asociate cu inflamația cronică și stresul, care pot deteriora vasele de sânge și neuronii din creier. Izolarea socială este, de asemenea, legată de inflamație, potrivit studiilor de specialitate.

În concluzie, schimbările pozitive în stilul de viață reduc nu doar riscul de demență, ci și riscul de diabet, hipertensiune arterială și probleme cardiace.