Din cuprinsul articolului
Cum să-ți întinerești creierul cu câțiva ani buni. Ei bine, tot ce trebuie să faci, potrivit specialiștilor, e să tragi un pui de somn după-amiaza. S-a descoperit că oamenii care fac acest lucru au un volum cerebral mai mare decât ceilalți, potrivit unui nou studiu.
Deși unele cercetări indică faptul că siesta poate îmbunătăți cogniția, o legătură cauzală directă între sieste și sănătatea creierului rămâne neidentificată.
Un nou studiu realizat de o echipă de cercetători de la University College London din Marea Britanie, Universitatea Republicii din Uruguay și Broad Institute din Massachusetts utilizează o tehnică de analiză pentru a evidenția relațiile cauzale.
Noul studiu investighează o posibilă asociere între o predispoziție genetică către siestă și volumul cerebral, un indicator al sănătății creierului.
Autorii studiului au analizat date de la 378.932 de participanți în UK Biobank. Indivizii aveau în medie 57 de ani, cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani.
Printre acești oameni, cercetătorii au căutat indivizi care prezentau cele 92 de variații genetice identificate anterior ca fiind asociate cu obiceiul de a dormi după-amiaza. Au evaluat, de asemenea, volumul cerebral, volumul hipocampului, timpul de reacție și memoria vizuală pentru persoanele cu aceste marcaje genetice. Tehnica randomizării mendeliene a relevat legăturile raportate de studiu.
Cercetătorii au descoperit că persoanele cu aceste caracteristici genetice aveau o probabilitate mai mare de a avea un volum cerebral mai mare. Pierderea volumului cerebral este asociată cu neurodegenerarea sub formă de atrofie cauzată de moartea celulară, astfel că un volum cerebral robust este considerat un semn de sănătate.
Siesta și funcția cerebrală
Obiceiul de a trage un pui de somn după-amiaza este asimilat în multe culturi, milioane de oameni din întreaga lume având o scurtă pauză de odihnă în timpul zilei. În timp ce unii oameni se pot simți vinovați că fac dorm în timpul zilei, există cercetări care sugerează că siesta are o importanță nebănuită pentru sănătate.
Un studiu din 2016 a descoperit că există beneficii cognitive ale siestelor scurte de 30 până la 90 de minute. Oamenii se pot trezi mai alerți și mai vigilenți după astfel de pauze.
Cu toate acestea, aceeași cercetare sugerează că odihna de durată mai mare poate duce la probleme cognitive.
Cu toate acestea, relația dintre siestă și sănătatea cognitivă pe termen lung rămâne neclară.
Un studiu a constatat că persoanele care dorm după-amiaza și au o sănătate cognitivă bună prezintă un risc mai mare de a dezvolta boala Alzheimer. Un alt studiu a ajuns la rezultate opuse.
Relație cauzală sau doar o altă asociere?
Autorul principal al studiului, Valentina Paz, candidat la doctorat și profesor asistent de psihologie la Universitatea Republicii din Uruguay, a declarat pentru University of College London News:
„Acesta este primul studiu care încearcă să deslușească relația cauzală dintre obiceiul de a dormi în timpul zilei și rezultatele cognitive și structurale ale creierului. Prin analizarea genelor setate la naștere, randomizarea mendeliană evită factorii confundenți care apar pe parcursul vieții și pot influența asocierile dintre sieste și rezultatele în materie de sănătate.”
Într-un interviu acordat Medical News Today, dr. Paz a declarat că studiul ei „a relevat în mod specific o creștere cu 15,8 cm3 [centimetri cubi] în volumul total al creierului la persoanele care fac dorm în timpul zilei mai frecvent”.
Dr. Paz a descris acest lucru ca fiind „echivalent aproximativ cu o diferență de vârstă de 2,6 până la 6,5 ani”.
Cu toate acestea, ea a atras atenția că „este nevoie de mai multe studii pentru a desluși această asociere”.
Randomizarea mendeliană este definită ca fiind „utilizarea variațiilor genetice pentru a aborda întrebări cauzale despre modul în care expunerile modificabile influențează diferite rezultate”.
Dar randomizarea mendeliană dovedește cauzalitatea sau prezintă o altă modalitate de identificare a asocierilor?
După cum a menționat dr. Penelope Lewis, profesor la Școala de Psihologie de la Universitatea Cardiff, într-un interviu pentru MNT:
„Mă întreb dacă este corect să afirmăm că ei arată o relație cauzală între siestă și dimensiunea creierului – cu siguranță este doar o corelație?”
Studiul nu a examinat beneficiile cognitive directe ale siestei și, de fapt, nu a evaluat deloc persoanele care dorm în timpul zilei – s-a concentrat doar pe persoanele cu o predispoziție genetică pentru siestă.
În acest sens, dr. Rebecca Spencer, profesor de neuroștiințe la Universitatea Massachusetts Amherst, a afirmat că simte că studiul nu captează multe detalii critice.
Dr. Spencer a criticat lipsa datelor privind obiceiurile de somn ale participanților. Subiecții au fost întrebați în sondajul UK Biobank dacă dorm în timpul zilei, având trei posibile răspunsuri: „niciodată/rar”, „uneori” sau „de obicei”.
„Aceasta este o problemă, a spus dr. Spencer. Este subiectivă.” Ea a remarcat că studiul nu specifică o plajă de timp în care sunt raportate obiceiurile de dormit. „Săptămâna trecută? Luna trecută? Anul trecut? Ultimul deceniu? Toată viața?”, a întrebat ea.
Dr. Spencer a mai observat și lipsa unei definiții standardizate a siestei – „închiderea ochilor în drumul spre casă de la serviciu versus statul în pat, versus adormitul involuntar la masă”.
De asemenea, nu există o durată standard în studiu pentru o siestă.
Cum poate ajuta siesta sănătatea creierului
„Somnul este important pentru eliminarea toxinelor din creier și, astfel, pentru menținerea sănătății”, a spus dr. Lewis. „Pierderea somnului cu unde lente de-a lungul timpului prezice atrofia corticală.”
„Aș specula că, dacă siesta cuprinde somn cu unde lente, acest lucru ar putea ajuta la conservarea împotriva îmbătrânirii cognitive și a atrofiei”, a afirmat dr. Lewis.
