Oamenii fericiți și care consumă brânză trăiesc mai mult. Rezultatele surprinzătoare ale unui studiu despre bunăstare pe 2,3 milioane de oameni

Oamenii fericiți și care consumă brânză trăiesc mai mult. Un studiu la scară largă pe 2,3 milioane de oameni, realizat de o echipă de cercetători de la Școala de Medicină a Universității din Shanghai Jiao Tong, a constatat că bunăstarea mentală este cel mai important contributor la îmbătrânirea sănătoasă și longevitatea.

Dar există și o legătură puternică cu consumul de brânză, au observat cercetătorii.

Consumul de brânză te poate ajuta să trăiești mai mult

Studiul, condus de profesorul Tian-Ge Wang, a sugerat, de asemenea, că oamenii fericiți trăiesc mai mult, independent de statutul socioeconomic. Comparând scorurile privind perspectivele pozitive, simptomele depresive, nevroticismul și satisfacția de viață cu problemele de sănătate legate de vârstă, cercetătorii au descoperit că scăderea sănătății mintale este legată de comportamente și boli cunoscute pentru scurtarea duratei de viață.

Același studiu a constatat că cei care au raportat cele mai solide niveluri de sănătate mintală și rezistență la stres păreau să mănânce mai multă brânză.

Folosind 33 de factori pentru a conecta sănătatea mintală de îmbătrânirea fizică, cercetătorii au descoperit că, deși brânza nu este direct responsabilă pentru longevitate, un aport mai mare de brânză și fructe a contribuit remarcabil la scorurile ridicate de bunăstare.

De fapt, cei care au raportat că au consumat camembert și altele asemenea tipuri de brânză au avut un impact pozitiv de 3,67% asupra acelor factori de îmbătrânire sănătoși. Experții sunt de acord că, dacă vrei să trăiești mult și să mănânci mai bine, indiferent de potențialul tău de câștig, mozzarella este cea mai sănătoasă brânză pentru inima ta.

Comportamente care scad șansele de îmbătrânire sănătoasă

Comportamentele și stilul de viață care au redus semnificativ scorul de îmbătrânire sănătoasă includ:

• privitul la televizor,
• fumatul,
• utilizarea medicamentelor,
• tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD),
• accidentul vascular cerebral,
• ateroscleroza coronariană,
• boala cardiacă ischemică.

„Rezultatele noastre subliniază importanța acordării de prioritate bunăstării mintale în politicile de sănătate orientate către îmbătrânirea sănătoasă”, a spus Wang.

El a sugerat că rămânerea activă, restricționarea vizionarii la televizor și evitarea fumatului pot îmbunătăți funcția cognitivă și pot preveni bolile comune.

Oamenii bogați nu trăiesc neapărat mai mult și mai bine

Folosind o tehnică numită „randomizare Mendeliană” – care folosește ADN-ul pentru a vedea dacă un lucru provoacă altul – cercetătorii au descoperit că oamenii cu o bunăstare mentală mai bună tind să fie mai sănătoși pe măsură ce îmbătrânesc. Lactatele care sfidează moartea nu au fost singura surpriză.

Într-un alt aspect interesant, studiul a constatat că oamenii bogați nu trăiesc neapărat mai mult sau mai bine. În timp ce statutul socioeconomic influențează accesul la alimente și asistență medicală, precum și ratele de stres legat de muncă, longevitatea nu este determinată în mod absolut de bogăție.

„Pentru a informa politicile de sănătate semnificative, avem nevoie de dovezi cauzale precise cu privire la dimensiunile statutului socio-economic care afectează longevitatea și rolurile mediatoare ale factorilor modificabili, cum ar fi stilul de viață și boala”, au remarcat cercetătorii.