Oamenii de ştiinţă au descifrat „secretul longevităţii”. Cum poţi trăi cel puţin 100 de ani

Descifrarea secretului “longevității” este o temă de interes pentru filosofi, medici şi oameni de știință din toate timpurile, însă noile evoluţii tehnologice au permis realizarea de progrese pe această temă.

Un nou studiu a identificat anumite caracterisitici genetice ale persoanelor care trăiesc dincolo de vârsta de 100 de ani. Pe măsură ce speranța de viață a oamenilor a crescut, la fel a crescut și numărul persoanelor care trăiesc până la vârsta de 100 de ani sau mai mult.

Speranța de viață a oamenilor a crescut de mai mult de două ori din 1900. Speranța de viață la nivel mondial a crescut de la 31 de ani în 1900 la 73,2 ani în 2023 și se așteaptă să crească în continuare până la 77,1 ani în 2050. În creștere este și numărul persoanelor centenare, care ating vârsta de 100 de ani.

Potrivit estimărilor, în 2015 existau aproximativ 450.000 de centenari la nivel mondial, numărul acestora urmând să crească la 3,7 milioane în 2050.

Creşte de 5 ori numărul persoanelor centenare

Cercetările anterioare de la începutul anilor 2000 estimau că, la nivel global, numărul persoanelor care vor trăi până la 100 de ani sau mai mult va crește mai mult de cinci ori între 2005 și 2030.

Pentru a afla cum se realizează o astfel de performanţă demogracă, o echipă de cercetători de la centrul medical Tufts și de la facultatea de medicină a universității din Boston a descoperit că centenarii au o compoziție și o activitate unică a celulelor imunitare, ceea ce le conferă un sistem imunitar care îi ajută să trăiască mai mult.

Potrivit studiului, aceste descoperiri pot fi folosite pentru a dezvolta terapii care să ajute la o îmbătrânire sănătoasă. Studiul a fost publicat recent în revista Lancet eBioMedicine.

Ce se întâmplă cu sistemul imunitar pe măsură ce îmbătrânim?

Pe măsură ce îmbătrânim, toate părțile corpului suferă modificări, inclusiv sistemul imunitar. Potrivit dr. Scott Kaiser, geriatru și director al departamentului de sănătate cognitivă geriatrică pentru Pacific Neuroscience Institute, din Santa Monica, California, există două concepte principale atunci când vine vorba de modul în care sistemul imunitar se schimbă pe măsură ce îmbătrânim.

„Unul este imunosenescența, care reprezintă procesul de disfuncție imunitară legat de vârstă”, explică el. Astfel, potrivit medicului, schimbările în compoziția și funcția sistemului nostru imunitar de-a lungul timpului pot duce la o funcție imunitară deficitară la persoanele în vârstă, iar acest lucru este strâns legat de vulnerabilitatea oamenilor la infecții, boli autoimune și chiar la diverse tipuri de cancer.

Mai există apoi și problema creșterii inflamației legate de vârstă din cauza nivelurilor ridicate de markeri proinflamatori în sânge și în diferite țesuturi din organism. Acesta este un factor de risc puternic pentru tot felul de boli, inclusiv pentru procesele neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer, a menționat medicul.

Așadar, sunt multe de analizat în ceea ce privește funcția imunitară de-a lungul timpului și modul în care modificările sistemului nostru imunitar odată cu vârsta ne pot face mai vulnerabili sau ne pot proteja, spun specialiștii citaţi de 360medical.ro.

Bolile bătrâneţii, reversibile?

Echipa a decis să studieze sistemul imunitar al centenarilor, deoarece odată cu vârsta apar schimbări în sistemul nostru imunitar, inclusiv în ceea ce privește funcția și componența celulară, iar aceste schimbări pot duce la boli legate de îmbătrânire.

„Multe persoane centenare înregistrează întârzieri în apariția bolilor legate de îmbătrânire, iar acest lucru sugerează prezența unei imunități de elită care continuă să rămână foarte funcțională chiar și la vârste extrem de înaintate”, explică dr. Tanya Karagiannis, bioinformatician la centrul pentru metode cantitative și știința datelor din cadrul institutului pentru cercetare clinică și studii de politici de sănătate, de la centrul medical Tufts, și autor principal al acestui studiu.

Cercetătorii au efectuat secvențierea monocelulară pe o categorie de celule imunitare numite celule mononucleare din sângele periferic (PBMC) din probe de sânge prelevate de la șapte centenari înscriși în studiul New England Centenarian.

Echipa a folosit date monocelulare și a aplicat noi metode computaționale pentru a analiza celulele imune care circulă prin sistemul imunitar de-a lungul întregii vieți umane.

Cercetătorii au analizat diferențele în ceea ce privește prezența unor tipuri specifice de celule imune la vârste mai tinere și la vârste extrem de înaintate și au descoperit modificări specifice tipului de celule în timpul îmbătrânirii și la vârste extrem de înaintată.

„Am luat aceleași tipuri de celule și am explorat diferențele de expresie genetică între vârste pentru a descoperi diferite modele de expresie genetică ale longevității extreme care se schimbă odată cu vârsta, dar care sunt, de asemenea, unice pentru bătrânețea extremă”, a explicat dr. Karagiannis.

Celule unice la persoanele centenare

În urma analizei, cercetătorii au confirmat observațiile făcute în studiile anterioare privind îmbătrânirea, care au identificat modificări compoziționale și transcripționale specifice tipurilor de celule unice, întâlnite doar la centenari, care reflectă răspunsul imunitar normal.

De asemenea, au descoperit că persoanele centenare aveau semnături de tip celular specifice longevității excepționale, atât în genele cu modificări legate de vârstă, cât și în genele exprimate în mod unic la centenari.

„Nu am fost surprinși să găsim gene care se modifică odată cu vârsta la centenari, deoarece aceștia sunt o populație care îmbătrânește. Ceea ce a fost surprinzător însă, au fost diferitele modele de îmbătrânire pe care le-am identificat, inclusiv genele specifice îmbătrânirii în care nivelurile de expresie se schimbau odată cu vârsta, dar nu și în longevitatea extremă în diverse populații celulare”, a declarat dr. Karagiannis.

Potrivit cercetătorilor, aceste descoperiri pot oferi o bază pentru a explora potențialii factori extremi determinanți ai bătrâneții care ar putea duce la descoperirea unor terapii pentru îmbătrânirea sănătoasă.

Cercetătorii își propun acum să exploreze schimbările longitudinale în celulele imune ale centenarilor și ale persoanelor mai tinere pentru a ajuta la o mai bună definire a factorilor de protecție a longevității extreme care asigură rezultatul benefic pentru sănătate observat la persoanele centenare.

Noi terapii pentru bolile legate de îmbătrânire

Cercetătorilor li s-a părut interesant în acest studiu, faptul că persoanele analizate, care au îmbătrânit extrem de bine, au sfidat vârsta, ca să spunem așa, și au analizat ce se întâmplă la ei pentru a vedea dacă pot obține informații esențiale. „Potențialele lecții de aici se referă la ceea ce ne face mai rezistenți”, a explicat dr. Kaiser.

„Am avut posibilitatea să ne uităm la acești oameni cu o longevitate extremă, care au trăit până la 100 de ani și chiar mai mult, pentru a vedea care este natura și caracteristica sistemului lor imunitar, astfel încât să putem înțelege mai bine ce se întâmplă, pentru ca eventual să ne dăm seama cum ar putea fi transpuse aceste cercetări în potențiale terapii pentru alți oameni, astfel încât tot mai multe persoane să se poată bucura de acest lucru”, a precizat medicul

Specialiștii spun că înțelegerea schimbărilor imunitare care apar odată cu îmbătrânirea este importantă pentru a ajuta oamenii să trăiască mai mult. Și mulți oameni doresc să trăiască mai mult dacă pot fi și sănătoși.

“Dacă putem determina ce creează această rezistență imunitară pentru cei care trăiesc peste 100 de ani, acest lucru poate duce la tratamente care pot ajuta oamenii să trăiască mai mult. Sau, dacă există anumite comportamente sănătoase care duc la această reziliență, acest lucru ne-ar ajuta, de asemenea”, au mai spus cercetătorii

Ei au precizat însă că cercetările sunt în fază incipientă, ținând cont și de faptul că acest studiu a fost de mici dimensiuni, însă ar putea să conducă la alte studii care să îi ajute pe practicienii din domeniul sănătății să înțeleagă mai bine această reziliență imunitară.