Oamenii de ştiinţă au aflat de ce apare, de fapt, autismul. Elementul-cheie în declanşarea bolii

Un nou studiu internaţional, publicat în revista de specialitate Nature Neuroscience, aduce informaţii cruciale legate de caza apariţiei tulburărilor din spectrul autismului.

Mai exact, experţii corelează autismul cu modificări ale microbiomului prin axa intestin-creier, deschizând noi oportunităţi de tratament.

Cercetătorii au identificat diferenţe importante în ceea ce priveşte microbiomul indivizilor cu autism din diferite cohorte de studiu din întreaga lume, ceea ce arată că schimbările de microbiom sunt o caracteristică comună asociată autismului. Mai mult decât atât, s-au descoperit corelaţii între modificările de microbiom şi factori imunitari, printre care şi markerul inflamator IL-6, în indivizi cu autism.

O serie de studii pilot privind tratamentul cu transplant fecal (sau bacterioterapie) au demonstrat capacitatea de a acţiona asupra dereglărilor de faună bacteriană intestinală specifice autismului.

75 de milioane de oameni suferă de tulburări din spectrul autist

Aproximativ 75 de milioane de oameni suferă de tulburări din spectrul autist, sau ASD. Mulţi dintre ei au probleme de a comunica şi de a interacţiona cu alţi oameni şi manifestă comportamente restrânse şi/sau repetitive. Persoanele din spectrul autist pot avea modalităţi diferite de învăţare, mişcare sau de a-şi concentra atenţia.

„Corelaţia dintre modificările microbiomului şi markerii sistemului imunitar oferă informaţii valoroase despre modul în care microbiomul poate influenţa sănătatea indivizilor diagnosticaţi cu autism”, a declarat Prof. Evan Elliott de la Universitatea Bar-Ilan, care a avut un rol important în acest studiu. El a adăugat că „succesul tratamentului cu microbiom fecal în modularea speciilor microbiene relevante reprezintă o cale promiţătoare pentru viitoare intervenţii terapeutice”, transmite agenţia israeliană TPS, citată de Agerpres.

Substanţele chimice eliberate în intestine de microbiom influenţează dezvoltarea creierului, începând de la naştere. Studiul susţine ideea că ţintind axa intestin-creier, semnalele biochimice care se produc între tractul gastrointestinal şi sistemul nervos central pot deschide o nouă abordare terapeutică pentru un subgrup specific de indivizi cu autism. O abordare personalizată are potenţialul de a îmbunătăţi semnificativ rezultatele şi calitatea vieţii pentru indivizii din spectrul autist.