Oamenii au reflexul de-a stopa pofta de mâncare

Oamenii sunt mai deștepți decât se credea anterior. Noile cercetari arata ca pamantenii sunt capabili sa modereze mărimea meselor bogate în energie pe care le consumă.

Oamenii au reflexul de-a stopa pofta de mâncare. Concluzie halucinanta

Conform cercetatorilor de la Bristol, oamenii sunt insensibili la conținutul energetic al alimentelor pe care le consumă și, prin urmare, sunt predispuși să mănânce aceeași cantitate de alimente.

Studiul, publicat în The American Journal of Clinical Nutrition, este deosebit de semnificativ. Deoarece contestă opinia comună printre cercetători conform căreia oamenii sunt predispuși să consume excesiv alimente bogate în energie.

Această idee provine din studiile anterioare care au manipulat conținutul energetic al alimentelor sau meselor pentru a crea versiuni cu energie scăzută și ridicată.

În aceste studii, oamenilor nu li s-a spus dacă mănâncă o versiune cu o energie scăzută sau una bogată în energie, iar descoperirile au arătat că au tendința de a mânca mese de aceeași greutate, rezultând un aport mai mare de calorii cu versiunea bogată în energie.

„De ani de zile am crezut că oamenii mănâncă în exces alimente bogate în energie. În mod remarcabil, acest studiu indică un grad de inteligență nutrițională prin care oamenii reușesc să ajusteze cantitatea pe care o consumă de opțiuni cu densitate energetică ridicată”, a spus autorul principal Annika Flynn, doctorat.

Descoperirile cercetătorilor este halucinanta

În loc să manipuleze artificial caloriile din alimente individuale, acest studiu a analizat datele dintr-un studiu folosind mese normale, zilnice, cu densități energetice diferite, cum ar fi un sandviș cu salată de pui cu biscuiți rulați de smochine sau terci cu afine și migdale. Studiul a implicat 20 de adulți sănătoși care au locuit temporar într-o secție de spital unde li s-a servit o varietate de mese timp de patru săptămâni.

Echipa de cercetători internaționali, inclusiv experți de top în dietă și metabolism de la National Institutes of Health (NIH) din Statele Unite, a calculat caloriile, gramele și densitatea energetică (calorii per gram) pentru fiecare masă consumată de fiecare participant.

Rezultatele au demonstrat că aportul de calorii din masă a crescut odată cu densitatea energetică în mesele sărace în energie, așa cum au constatat și observațiile anterioare cu alimente manipulate artificial. Cu toate acestea, în mod surprinzător, odată cu o densitate energetică mai mare, a fost observat un punct de cotitură prin care oamenii încep să răspundă la creșterea caloriilor prin reducerea dimensiunii meselor pe care le consumă. Acest lucru sugerează o sensibilitate nerecunoscută anterior la conținutul de energie al meselor pe care oamenii le consumau.

Deoarece această constatare s-a bazat pe date dintr-un studiu mic, extrem de controlat, cercetătorii au continuat să vadă dacă acest tipar a rămas atunci când participanții trăiau liber, alegându-și propriile mese.

Folosind datele din Sondajul Național privind Dieta și Nutriția din Regatul Unit, cercetătorii au descoperit din nou că aportul de calorii din masă a crescut odată cu densitatea energetică în mesele care erau sărace din punct de vedere energetic și apoi a scăzut în mesele bogate în energie. Foarte important, pentru ca acest model de cotitură să aibă loc, participanții ar fi trebuit să consume mese mai mici, în greutate, din mesele mai bogate în energie.

Comportamentului alimentar uman

„De exemplu, oamenii au mâncat porții mai mici dintr-un fel de paste cremoase cu brânză, care este o masă bogată în energie, decât o salată cu multe legume diferite, care este relativ săracă energetic”, a mai spus Annika.

Această cercetare aruncă o lumină nouă asupra comportamentului alimentar uman, în special asupra unei sensibilități subtile aparente la calorii din mesele bogate în energie.

Co-autorul Jeff Brunstrom, profesor de psihologie experimentală, a spus ca „această cercetare dă un plus de greutate ideii că oamenii nu sunt, până la urmă, niște oameni pasivi care mănâncă în exces, ci arată capacitatea de discernământ de a modera cât de mult consumă o masă bogată în energie!”

„Această lucrare este deosebit de interesantă, deoarece dezvăluie o complexitate ascunsă a modului în care oamenii interacționează cu alimentele moderne bogate în energie, ceva la care ne-am referit drept „inteligență nutrițională”.

Prin urmare, motivul pentru care sunt asociate cu obezitatea este mai nuanțat decât se credea anterior. Pentru moment, cel puțin aceasta oferă o nouă perspectivă asupra unei probleme de lungă durată și deschide ușa către o serie de noi întrebări și căi importante pentru cercetări viitoare.