Din cuprinsul articolului
Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă o povară globală semnificativă, cu impact anual asupra a milioane de vieți și o provocare substanțială pentru sistemele de sănătate din întreaga lume. Statisticile Organizației Mondiale a Sănătății arată că AVC-ul este o cauză principală de mortalitate și dizabilitate la nivel global. Pe lângă efectele negative pe care afecțiunile le pot avea asupra sănătății pacienților, acestea devin o povară și din punct de vedere socio-economic asupra sistemelor de sănătate publică.
În acest context, eforturile de a reduce povara AVC-ului merg de la prevenire, prin campanii de conștientizare ce vizează factori de risc precum hipertensiunea, fumatul, obezitatea și inactivitatea fizică, până la intervenții de acces în timp util la îngrijire acută și tratamente avansate, și, nu în ultimul rând recuperarea neurologică cu noi tehnologii.
De Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral, marcată în fiecare an pe 29 octombrie, Dr. Mihaela Mandu, medic specialist de recuperare medicală în cadrul clinicii KINOMED, atrage atenția asupra importanței unei recuperări corecte, pentru a asigura desfășurarea unei vieți normale. Recuperarea trebuie instituită cât mai curând posibil după atacul cerebral. Abordarea adecvată a sechelelor este esențială pentru îmbunătățirea prognosticului și reintegrarea pacientului în viața cotidiană.
Standardul de aur este reprezentat în prezent de aparatele cu biofeedback, dispozitive extrem de complexe care oferă indicii în timp real despre reacțiile fiziologice ale pacienților, mișcări și propriocepție, ajutându-i să-și regăsească echilibrul, coordonarea și funcționalitatea motorie. Nu doar AVC-ul, ci și paralizia cerebrală, scleroza multiplă, neuropatia periferică și Parkinson pot avea evoluții bune cu ajutorul acestor tehnologii.
Identificarea timpurie a deficiențelor și nevoilor de recuperare
La prezentarea unui pacient în clinică în urma unui AVC, o evaluare cuprinzătoare este crucială. Aceasta vizează analiza funcției motorii, simțului tactil, coordonării și abilităților cognitive, pentru identificarea rapidă a oricăror deficite sau deficiențe rezultate din accidentul vascular cerebral. În plus, evaluarea timpurie a abilităților de vorbire, limbaj și înghițire este vitală, ajutând la identificarea oricăror deficiențe de comunicare sau disfagie, ce indică necesitatea terapiei specializate de vorbire și limbaj.
Inițierea intervențiilor de recuperare cât mai devreme posibil după AVC, chiar și în faza acută, este asociată cu rezultate îmbunătățite. Intervențiile timpurii pot implica exerciții pasive de mișcare, mobilizare timpurie sau exerciții de stimulare cognitivă. Acestea urmăresc să prevină complicațiile secundare, să promoveze plasticitatea neuronală și să pună bazele eforturilor ulterioare de recuperare.
Identificarea timpurie a nevoilor de recuperare în urma accidentului vascular cerebral printr-o abordare cuprinzătoare și interdisciplinară pregătește terenul pentru un plan de recuperare concentrat, individualizat și prompt, care are un impact semnificativ asupra traiectoriei de recuperare pentru supraviețuitorii accidentului vascular cerebral.
Recuperarea după accident vascular cerebral este de obicei clasificată în trei etape: acută, subacută și cronică. Fiecare etapă are caracteristici și nevoi de recuperare distincte, care sunt esențiale pentru optimizarea rezultatelor pacienților.
Stadiul acut al AVC-ului
Stadiul acut al accidentului vascular cerebral se referă la primele 24 de ore până la 1 săptămână după debutul AVC-ului. În această fază, accentul principal este pe stabilizarea medicală și prevenirea leziunilor cerebrale ulterioare. Intervențiile medicale imediate sunt cruciale, inclusiv măsurile de restabilire a fluxului sanguin, cum ar fi administrarea de activator de plasminogen tisular (tPA) pentru accidentele vasculare cerebrale ischemice sau procedurile chirurgicale pentru a aborda accidentele vasculare cerebrale hemoragice. Eforturile de recuperare timpurie au ca scop prevenirea complicațiilor, cum ar fi tromboza venoasă profundă, rănile de presiune (escarele) și contracturile.
Mobilizarea blândă, poziționarea corectă și exercițiile pasive de mișcare sunt indicate pentru a menține un anumit nivel de funcție fizică. Activitățile de bază ale antrenamentului pentru viața de zi cu zi, inclusiv asistența pentru alimentație, îmbrăcăminte și igiena personală ajută pacienții să-și mențină un grad de independență.
„Nursingul de recuperare corect aplicat este esențial în această perioadă, neaplicarea acestor măsuri putând avea efecte negative atât prin îngreunarea programului ulterior de recuperare, cât și în ceea ce privește riscul vital la care este expus pacientul. Am avut pacienți care au supraviețuit unui AVC, dar care au decedat din cauza escarelor de decubit sau a bronhopneumoniei de aspirație. De aceea, trebuie înțeles pe deplin rolul acestor proceduri de nursing ce sunt vitale în cazul pacienților imobilizați la pat”, explică As. Univ. Dr. Mihaela Mandu, medic specialist de recuperare medicală.
Sprijinul psihologic este, de asemenea, esențial în această etapă.
Stadiul subacut al AVC-ului
Stadiul subacut se referă la perioada cuprinsă între o săptămână și 3 până la 6 luni după accidentul vascular cerebral. Această fază este marcată de eforturi mai intense de recuperaree menite să promoveze recuperarea neurologică și să îmbunătățească abilitățile funcționale. Pacienții trebuie angajați de obicei în programe de recuperare cuprinzătoare care includ terapie fizică, terapie ocupațională și terapie de vorbire și limbaj.
Kinetoterapia se concentrează pe îmbunătățirea forței, coordonării, echilibrului și mobilității prin exerciții și activități adaptate nevoilor pacientului. Antrenamentul proprioceptiv este, de asemenea, încorporat pentru a îmbunătăți simțul poziției și mișcării corpului pacientului.
Stadiul cronic al accidentului vascular cerebral începe la 6 luni după evenimentul inițial și se prelungește pe termen nelimitat. În această fază, accentul se mută pe recuperarea pe termen lung și gestionarea oricăror dizabilități reziduale. Scopul este de a menține și îmbunătăți în continuare abilitățile funcționale, ajutând în același timp pacienții să se adapteze la nevoile lor pe termen lung.
Tehnologiiile cu biofeedback revoluționează recuperarea pacienților neurologici
Intervențiile de recuperare în stadiul cronic ar trebui să includă terapii avansate care îmbunătățesc major abilitățile motorii și funcțiile cognitive. Stimularea electrică funcțională poate fi utilizată pentru a îmbunătăți funcția musculară, iar terapia „în oglindă” poate fi utilizată pentru a crea iluzia de mișcare în membrul afectat. Progresele tehnologice din domeniul echipamentelor medicale au deschis noi orizonturi în tratamentele de recuperare și fizioterapie. De la dispozitive de ultimă generație pentru terapia cu laser și stimulare electrică, până la sisteme avansate cu VR, inovațiile în acest domeniu au revoluționat modul în care medicii abordează recuperarea și vindecarea pacienților.
Sistemele de biofeedback, dezvoltate pe parcursul a zeci de ani de cercetări, monitorizează semnalele fiziologice ale pacienților și oferă feedback în timp real, ajutându-i să își corecteze și să își optimizeze mișcările în timpul terapiei. Acestea sunt utile atât în faza de evaluare a deficitelor neurologice, cât și în tratarea efectelor afecțiunilor neurologice.
„În clinica în care activez, recuperarea neurologică este efectuată cu ajutorul dispozitivelor de ultimă generație cu biofeedback care, în prima fază, evaluează și identifică deficiențele proprioceptive sau mecanice. După cei peste 5.000 de pacienți recuperați cu succes, putem spune că utilizarea acestor tehnologii și echipamente duce la o mai bună acuratețe în diagnosticare și ulterior la scurtarea perioadei de recuperare cu peste 50%.
Împreună cu colegii mei, am reușit, în câțiva ani, să reprezentăm un punct important pe harta recuperării pacienților neurologici și ortopedici și suntem recomandați de clinici din străinătate pentru recuperarea pacienților români care au beneficiat de intervenții chirurgicale acolo și au revenit acasă pentru tratamente”, spune As. Univ. Dr. Mihaela Mandu, medic specialist de recuperare medicală.
Laboratorul de analiză a mersului
Unul dintre echipamentele utilizate în recuperarea pacienților neurologici este un sistem extrem de complex care, cu ajutorul senzorilor de presiune, a senzorilor metrici și camerelor 3D încorporate, realizează o evaluare și o analiză completă a deplasării unei persoane. Aparatul arată ca o bandă de alergat, dar este un adevărat laborator de analiză a mersului, un vârf al tehnologiei și al medicinei de recuperare. Medicul împreună cu terapeutul urmăresc în timp real evoluția unor parametri ostearticulari, precum înclinația capului, înclinația trunchiului, unghiul de atac al șoldurilor și al genunchilor, flexiile gleznelor, precum și timpul de contact cu solul și distanța pașilor.
„Este un sistem foarte complex, care furnizează date complete despre starea de sănătate a pacientului, pe care le coroborăm cu o analiză video și cu mai mulți parametri specifici. Durata unei astfel de analize este 30-40 de minute și oferă informații prețioase despre postură, echilibru, stabilitate și mișcare.
Aceste informații ne permit să punem un diagnostic corect, să personalizăm tratamentul și să ajustăm exercițiile în funcție de nevoile și progresul fiecărui pacient. Pacienții pot învăța să-și optimizeze mișcările și să corecteze deficiențele pentru a obține o recuperare mai rapidă și mai eficientă”, mai spune medicul.
Creierul, „păcălit” să declanșeze mișcări
Un alt dispozitiv folosit în recuperarea pcienților neurologici urmărește stimularea sistemului nervos cu informații senzoriale identice cu cele care apar în mod normal pe durata mișcării naturale. Astfel, produce la nivelul creierului iluzia mișcării și determină, în același timp, declanșarea acesteia.
„Este binecunoscut faptul că celula neuronală nu se regenerează. La momentul actual, singurul tratament dovedit științific că poate reda funcționalitatea unui pacient care a suferit un AVC sau care are o altă afecțiune neurologică este recuperarea medicală. Noi în programele de recuperare personalizate ne bazăm în primul rând pe neuroplasticitate. Aceasta este caracteristica neuronilor care nu au fost afectați de a prelua funcțiile neuronilor afectați de procesul patologic. Practic, noi prin aceste terapii moderne păcălim creierul să declanșeze mișcare”, adaugă As. Univ. Dr. Mihaela Mandu, medic specialist de recuperare medicală.
„În același timp, ne concentrăm și pe reducerea și controlul spasticității musculare excesive. Vibrațiile terapeutice ajută la relaxarea mușchilor tensionați și la îmbunătățirea coordonării motorii. Pacienții cu afecțiuni neurologice, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau paralizia cerebrală, pot beneficia de acest mod de lucru pentru a obține un mai bun control al mișcărilor și o mai mare independență funcțională”, adaugă medicul.
Totodată, echipamentele de biofeedback reprezintă o soluție pentru pacienții care trebuie să se recupereze fără a depune efort fizic prea mult. Spre exemplu, cei care suferă de afecțiuni cardiovasculare ce obligă la restricționarea efortului fizic.
Este esențial ca pacientul să beneficieze de un program de recuperare personalizat, adaptat rezervei sale biologice. În funcție de severitatea deficitului, de apariția complicațiilor, de prezența patologiilor asociate, timpul de recuperare poate varia de la o lună la 6 luni sau chiar un an. Cu ajutorul tehnologiilor moderne, se reușește în multe cazuri să se reducă acest timp de așteptare până când pacientul este recuperat.
