Din cuprinsul articolului
Rezistența bacteriană apare ca o amenințare majoră la adresa sănătății globale, cu previziuni alarmante conform cărora ar putea deveni cea mai răspândită cauză de deces până în 2050. Această situație necesită un răspuns imediat și eficient, potrivit unui expert în domeniu.
Francisco Saynes Marín, președintele Societății mexicane de otorinolaringologie și chirurgie a capului și gâtului, a subliniat că „estimările sugerează că, dacă nu sunt puse în aplicare măsuri adecvate, până la 10 milioane de persoane ar putea muri anual din cauza ineficienței antibioticelor pe care le folosim în prezent”. Acest avertisment subliniază necesitatea urgentă de a aborda rezistența la antibiotice ca o prioritate de sănătate publică.
Avertisment OMS: Rezistența la antibiotice va deveni principala cauză de deces
În contextul Săptămânii mondiale de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene, organizată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), un expert a subliniat că rezistența bacteriană la medicamente a crescut cu 10% într-o perioadă de trei ani, în timp ce decesele atribuibile acestei rezistențe au crescut cu peste 171%.
Specialistul a explicat că rezistența bacteriană apare atunci când, în fața unei infecții cauzate de un virus, o bacterie sau o ciupercă, se administrează inutil un tratament cu antibiotice, ceea ce poate duce la faptul că pacientul nu răspunde corespunzător sau chiar la agravarea situației, care în cazuri extreme poate fi fatală.
Totuși, această problemă nu este cauzată doar de utilizarea greșită sau excesivă a antibioticelor, ci și de lipsa de aderență la tratament. Această situație permite bacteriilor expuse la antibiotice să păstreze informații despre rezistența lor și să le transmită altor bacterii din organism, ceea ce contribuie la rezistența lor.
Mexicul este una dintre țările cu cele mai mari rate de automedicație
Săptămâna mondială de conștientizare a rezistenței antimicrobiene are loc în fiecare an în luna noiembrie și urmărește să pună în aplicare activități pentru a înțelege și a înțelege imunitatea în creștere a bacteriilor la medicamente. Această inițiativă urmărește să promoveze acțiuni în rândul populației pentru a inversa acest fenomen îngrijorător.
Saynes Marin a subliniat necesitatea de a sensibiliza nu numai populația în general, ci și personalul medical, care adesea nu este conștient de impactul pe care îl pot avea antibioticele sau cedează presiunii, în special din partea părinților pacienților pediatrici, de a administra aceste medicamente, chiar și atunci când nu sunt necesare.
În acest context, el a subliniat: „Trebuie să adoptăm o poziție etică și să le explicăm pacienților că utilizarea fără discernământ a antibioticelor nu este necesară”.
El a menționat, de asemenea, că Mexicul se numără printre țările cu cele mai mari rate de automedicație, ceea ce contribuie la generarea rezistenței bacteriene. „Pacienții se automedică adesea sau caută pe cineva care să le furnizeze un antibiotic, ceea ce generează, de asemenea, rezistență”, a spus el.
În plus, el a spus că contaminarea surselor de apă cu deșeuri industriale de la companiile farmaceutice este un factor care agravează situația. Aceste ape tratate sunt utilizate pentru irigații și pentru hidratarea animalelor, ceea ce permite antibioticelor să intre în corpul uman prin consumul de legume și carne contaminate.
În cele din urmă, acesta a insistat asupra responsabilității guvernelor de a elabora planuri de acțiune pentru a igieniza apa de irigații, evitând prezența antibioticelor și îmbunătățind supravegherea în industria agricolă pentru a preveni utilizarea necorespunzătoare a acestor medicamente.
