Din cuprinsul articolului
O boală la ficat dă simptome asemănătoare cu ale demenței. Conform unui studiu recent efectuat pe veterani din Statele Unite, s-a constatat că aproximativ 10% dintre cazurile de demență erau de fapt rezultatul unei afecțiuni hepatice numită encefalopatie hepatică (EH), o condiție care poate fi tratată.
Publicat în revista Jama Network Open, studiul a evidențiat faptul că ficatul poate suferi diverse afectări, inclusiv din cauza consumului de alcool, acumulării de grăsime și a infecțiilor cu virusuri hepatitice. Pe parcursul mai multor ani, leziunile hepatice persistente pot duce la apariția cirozei, o condiție în care ficatul se cicatrizează și nu-și mai poate îndeplini eficient funcția critică de detoxifiere a sângelui. Astfel, toxinele, în special amoniacul, se pot acumula și pot ajunge în creier, interferând cu funcția cerebrală, fenomen cunoscut sub numele de encefalopatie hepatică.
Semne de alarmă
Semnele pot fi discrete. EH poate să se manifeste sub o formă ușoară și, ca atare, poate fi dificil de diagnosticat. Manifestările pot fi atât de subtile, cum ar fi schimbările obiceiurilor de somn sau iritabilitatea. Pe măsură ce afecțiunea progresează, pot apărea simptome precum pierderea memoriei, dezorientarea sau confuzia.
În formele sale severe, poate duce chiar la comă și deces, conform unui articol publicat în Science Alert.
Odată ce este diagnosticată, boala poate fi tratată, inițial cu ajutorul laxativelor care facilitează eliminarea amoniacului și a altor toxine acumulate în intestin. Apoi, urmează un tratament cu antibiotice (precum rifaximina) care distrug bacteriile dăunătoare responsabile de producerea de amoniac în intestin. În cazul unei forme foarte grave, EH poate fi chiar o indicație pentru un transplant de ficat.
EH este mai ușor de detectat și de tratat dacă cunoaștem prezența cirozei la persoană, explică dr. Ashwin Dhanda, profesor asociat de hepatologie la University of Plymouth (Anglia). Problema este că ciroza poate fi o afecțiune tăcută până când ajunge în stadiile avansate, când ficatul începe să dea semne de insuficiență.
O boală la ficat dă simptome asemănătoare cu ale demenței
Encefalopatia hepatică (EH) este mult mai dificil de identificat în rândul populației generale. Simptomele precum schimbările de dispoziție, comportamentul, confuzia și pierderea memoriei pot fi prezente și la persoanele care suferă de demență.
Demența este o afecțiune cauzată de deteriorarea pe termen lung a funcției cerebrale. Cauzele pot include, cel mai adesea, probleme legate de afluxul redus de sânge către creier, cauzate de deteriorarea vaselor de sânge mici datorată diabetului sau hipertensiunii arteriale (denumită demență vasculară).
Alte forme comune de demență includ boala Alzheimer, caracterizată prin depozite anormale în creier care provoacă simptome de pierdere a memoriei și confuzie.
Studiul recent din Statele Unite a investigat înregistrările medicale ale foștilor militari tratați în cadrul Veterans Health Administration pe o perioadă de zece ani, fiecare având un diagnostic stabilit de demență de cel puțin două ori.
Echipa de cercetare a analizat date clinice, inclusiv rezultatele testelor de sânge ale acestui grup, utilizându-le pentru a calcula un scor FIB-4 (un indicator bazat pe rezultatele testelor de sânge ale ficatului și pe vârstă), care poate ajuta la identificarea leziunilor hepatice.
Care sunt rezultatele analizei
Peste 175.000 de indivizi au fost incluși în studiu. Dintre aceștia, 10% (18.390 de persoane) prezentau un scor FIB-4 mai mare de 3,25 (un prag acceptat pentru diagnosticul cicatricelor hepatice).
Cercetătorii au constatat că un scor FIB-4 crescut era mai frecvent întâlnit la persoanele cu hepatită virală și la consumatorii excesivi de alcool, doi factori de risc pentru afecțiunile hepatice.
În schimb, un scor ridicat era mai puțin probabil la persoanele cu diabet, hipertensiune arterială sau boală renală, toți aceștia fiind factori de risc pentru demență. Acest lucru sugerează că unele cazuri de demență, în special cele asociate cu un scor FIB-4 ridicat, ar putea fi legate de o afecțiune hepatică precum EH, care poate cauza sau contribui la manifestările simptomatice.
Aceste constatări au fost validate de cercetători prin analiza unui alt grup de pacienți evaluați pentru demență într-un spital, unde s-a observat că 9% dintre aceștia prezentau un scor FIB-4 ridicat și, posibil, ciroză.
Acest studiu sugerează că în jur de 10% dintre persoanele diagnosticate cu demență ar putea, de fapt, să aibă o afecțiune hepatică latentă precum EH, care poate fi tratată, schimbând astfel abordarea diagnosticului, deoarece EH este o afecțiune tratabilă.
Dacă aceste cazuri de demență ascund, de fapt, altă afecțiune, există posibilitatea ca pacienții să poată fi tratați. Acest studiu este primul de acest fel care analizează datele de sănătate colectate în mod obișnuit. Cu toate acestea, trebuie să abordăm aceste rezultate cu prudență, explică dr. Dhanda.
În primul rând, datele provin de la veterani militari, majoritatea fiind bărbați (97%) și de etnie albă (80%), ceea ce înseamnă că nu sunt reprezentative pentru întreaga populație.
În al doilea rând, scorul FIB-4 a fost folosit ca marker pentru ciroză. Acesta este un indicator util, ușor de calculat, dar precizia sa depinde de cauza bolii hepatice și poate fi mai scăzut la persoanele în vârstă. În plus, un scor FIB-4 crescut nu înseamnă neapărat că persoana suferă de EH.
Acest studiu deschide o nouă și importantă cale în cercetare. Accentuează importanța investigării bolilor hepatice la persoanele cu simptome generale de demență. Aceasta este o problemă care probabil va deveni din ce în ce mai semnificativă pe măsură ce ratele ambelor afecțiuni, atât demența cât și ciroza, sunt în creștere.
Cu toate acestea, este necesară colectarea unor date mai precise pentru a înțelege pe deplin numărul de persoane cu EH cărora li se dă în mod incorect un diagnostic de demență și pentru a dezvolta cele mai bune strategii de identificare și tratament pentru aceste situații.
